Predica Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Duminica a II-a din Postul Mare
Duminica a II-a din Sfantul si Marele Post al Sfintelor Pasti se numeste si Duminica Sfantului Grigorie Palama,incepand cu anul 1368, cand a fost canonizat acest mare dascal al isihasmului. Sfantul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe. El a trait in secolul al XIV-lea (1296-1359), trecand la Domnul in anul []Duminica a II-a din Sfantul si Marele Post al Sfintelor Pasti se numeste si Duminica Sfantului Grigorie Palama,incepand cu anul 1368, cand a fost canonizat acest mare dascal al isihasmului.
Sfantul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe. El a trait in secolul al XIV-lea (1296-1359), trecand la Domnul in anul 1359, anul in care s-a intemeiat Mitropolia Tarii Romanesti.
Sfantul Grigorie Palama s-a nevoit ca monah la Muntele Athos in partile unde astazi se afla schitul romanesc Prodromu, iar mai tarziu a ajuns arhiepiscop al Tesalonicului. El a invatat ca sfintii, atunci cand Dumnezeu voieste, pentru credinta lor puternica si pentru multa lor rugaciune, pot pregusta si vedea duhovniceste, inca din viata pamanteasca, slava sau lumina Imparatiei cerurilor, care este o lumina necreata, netrecatoare sau neapusa, nevazuta acum cu ochii trupesti, ci doar duhovniceste. Lumina aceasta s-a aratat si Sfintilor Apostoli Petru, Iacob si Ioan la Schimbarea la Fata a Mantuitorului nostru Iisus Hristos (cf. Matei 17, 1-8; Marcu 9, 1-10; Ioan 1, 14; II Petru 1, 16).
Biserica a randuit ca in aceasta a doua duminica a Sfantului si Marelui Post sa fie pomenit Sfantul Grigorie Palama pentru a ne arata ca dreapta credinta, praznuita in mod deosebit in prima duminica a Postului Pastilor, nu este o credinta teoretica, ci este credinta prin care dobandim lumina si viata vesnica din Imparatia Cerurilor. Numai daca avem dreapta credinta si dreapta vietuire, prin rugaciune si pocainta necontenita, ne luminam sufletul si trupul, impartasindu-ne de harul dumnezeiesc sfintitor si mantuitor, pentru a dobandi slava cereasca a Imparatiei Preasfintei Treimi.
Sfintii, profeti ai Imparatiei luminii necreateDeci duminica a II-a din Postul Mare este duminica luminii duhovnicesti necreate si vesnice din Imparatia lui Dumnezeu. Lumina aceasta, nevazuta cu ochii trupesti, este simbolizata in icoanele ortodoxe prin lumina din jurul capului sfintilor, numita aureola sau nimb. Sfantul Grigorie Palama arata in scrierile sale ca aceasta lumina nu vine de la soare, ci este lumina necreata care se arata din interiorul sufletului omului rugator unit cu Dumnezeu, intrucat ea vine direct din lumina sau slava Preasfintei Treimi. Aceasta lumina necreata si vesnica este harul Domnului nostru Iisus Hristos, prin care se arata dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh (cf. II Corinteni 13, 13), ea este insasi prezenta lui Dumnezeu in oamenii sfinti, drept-credinciosi, smeriti si mult rugatori.
Sfintii se lumineaza din prezenta lui Hristos, Lumina lumii (cf. Ioan 8, 12), prin lucrarea Duhului Sfant, si devin stralucitori, intrucat primesc in ei stralucirea prezentei lui Dumnezeu. Cei care marturisesc dreapta credinta, postesc, se pocaiesc plangandu-si pacatele, se spovedesc, se impartasesc cu Sfintele Taine si savarsesc fapte bune, acestia se lumineaza cu lumina despre care vorbeste Sfantul Grigorie Palama in scrierile sale teologice, pe temeiul Sfintelor Scripturi si din experienta Sfintilor.
In scrierile sale privind apararea isihastilor, adica a acelor monahi care se retrag in locuri linistite pentru a se ruga necontenit, Sfantul Grigorie Palama arata ca sfintii care se roaga permanent lui Dumnezeu sunt profetii Imparatiei Cerurilor, intrucat pregusta sau vad cu anticipatie, inca din lumea aceasta, prin bunavointa lui Dumnezeu, slava vesnica a Imparatiei Cerurilor.
Acum, in lumea noastra pamanteasca, supusa stricaciunii din cauza pacatului, nu suntem pregatiti suficient ca sa vedem in mod obisnuit aceasta lumina sau slava vesnica dumnezeiasca, ci doar in mod minunat sau extraordinar, cand Dumnezeu binevoieste sa invredniceasca pe cei smeriti si curati cu inima sa primeasca, pentru cateva clipe, aceasta slava dumnezeiasca si mai presus de lume. Totusi, Dumnezeu este prezent si lucrator in mod tainic in sufletele credinciosilor rugatori, chiar daca nu toti vad slava cereasca in timpul vietii pamantesti. Insa cand va veni Hristos intru slava, El va arata tuturor celor credinciosi lumina Ierusalimului ceresc, care va lumina cerul nou si pamantul nou, dupa cum ne spune cartea Apocalipsei. Atunci nu va mai fi soare si luna, pentru ca lumea aceasta stricacioasa va fi trecut, iar cetatea cea noua care coboara din cer, adica noul Ierusalim, va fi luminata de prezenta si slava lui Dumnezeu Insusi (cf. Apocalipsa 21,1-3 si 23).
Rugaciunea si pocainta innoiesc haina de har a sufletului primita prin Botezul crestinPrin pocainta, spovedanie si iertarea pacatelor, oamenii se apropie de Dumnezeu, se impartasesc cu Sfintele Taine si simt cum se lumineaza sufletul si viata lor. Omul care se roaga mult cu smerenie are fata luminoasa si inima curata, reinnoindu-si astfel haina de lumina primita de la Botez. Timpul Sfantului si Marelui Post nu este o perioada de autoinfometare sau de crispare voluntarista, ci timp de curatire, de luminare, de crestere si de imbogatire duhovniceasca. In aceasta perioada adunam mai multa lumina in suflet, lumina din rugaciune, pocainta si post, lumina din cuvintele Sfintelor Scripturi, lumina din harul Sfintelor Taine, lumina din Vietile Sfintilor pe care le citim si lumina din faptele bune pe care le savarsim. Astfel, hranim sufletul nostru cu lumina cea netrecatoare din Imparatia lui Dumnezeu, care este harul prezentei Preasfintei Treimi in viata noastra. Iata de ce Biserica Ortodoxa iubeste atat de mult experienta sfintilor. Sfintii pregusta sau primesc in arvuna, inca din lumea aceasta, lumina slavei si bucuria negraita a Imparatiei lui Dumnezeu, dupa ce, adesea, au trecut prin necazuri, suferinta, pocainta si despatimire. In aceasta perioada de post ne aducem aminte mai des ca suntem botezati, intrucat pocainta este innoirea Botezului, care se numeste si Luminare , dupa cum ne arata rugaciunile din Liturghia Darurilor inainte sfintite care se savarseste foarte des in Postul Sfintelor Pasti. In aceasta perioada nu consumam produse de origine animala, ci numai produse de origine vegetala, pentru ca plantele sunt, in mare parte, rezultatul fotosintezei, al prelucrarii luminii de la soare, iar cand ne hranim cu plante crescute din lumina, hranim, de fapt, trupul cu lumina acumulata de la soare, deoarece ea devine simbol sau vesmant pentru o alta lumina, lumina harului ceresc necreat si nevazut, daruit noua de Dumnezeu prin rugaciune, Spovedanie, Impartasanie si savarsirea faptelor bune.
Harul iertarii ne face sanatosi sufletesteEvanghelia de astazi ne arata, in mod deosebit, harul sau puterea vindecatoare a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care vindeca un paralitic, numit slabanog in limbajul evanghelic. Dar inainte de a-l vindeca pe acesta, Hristos Domnul ii spune: Fiule, iarta-se tie pacatele tale! , iar cei care au auzit aceste cuvinte au zis: De ce graieste Acesta astfel de blasfemii? Cine poate sa ierte pacatele, decat numai singur Dumnezeu? Insa Mantuitorul Iisus Hristos in mod voit a zis mai intai: Iarta se tie pacatele tale , pentru a arata ca El este nu numai om, ci este Dumnezeu-Omul si, ca atare, are aceasta putere de a ierta pacatele, pe care o are numai Dumnezeu. Dar dupa Invierea Sa din morti, Hristos Domnul daruieste si ucenicilor Sai aceasta putere de a ierta...
Sfantul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe. El a trait in secolul al XIV-lea (1296-1359), trecand la Domnul in anul 1359, anul in care s-a intemeiat Mitropolia Tarii Romanesti.
Sfantul Grigorie Palama s-a nevoit ca monah la Muntele Athos in partile unde astazi se afla schitul romanesc Prodromu, iar mai tarziu a ajuns arhiepiscop al Tesalonicului. El a invatat ca sfintii, atunci cand Dumnezeu voieste, pentru credinta lor puternica si pentru multa lor rugaciune, pot pregusta si vedea duhovniceste, inca din viata pamanteasca, slava sau lumina Imparatiei cerurilor, care este o lumina necreata, netrecatoare sau neapusa, nevazuta acum cu ochii trupesti, ci doar duhovniceste. Lumina aceasta s-a aratat si Sfintilor Apostoli Petru, Iacob si Ioan la Schimbarea la Fata a Mantuitorului nostru Iisus Hristos (cf. Matei 17, 1-8; Marcu 9, 1-10; Ioan 1, 14; II Petru 1, 16).
Biserica a randuit ca in aceasta a doua duminica a Sfantului si Marelui Post sa fie pomenit Sfantul Grigorie Palama pentru a ne arata ca dreapta credinta, praznuita in mod deosebit in prima duminica a Postului Pastilor, nu este o credinta teoretica, ci este credinta prin care dobandim lumina si viata vesnica din Imparatia Cerurilor. Numai daca avem dreapta credinta si dreapta vietuire, prin rugaciune si pocainta necontenita, ne luminam sufletul si trupul, impartasindu-ne de harul dumnezeiesc sfintitor si mantuitor, pentru a dobandi slava cereasca a Imparatiei Preasfintei Treimi.
Sfintii, profeti ai Imparatiei luminii necreateDeci duminica a II-a din Postul Mare este duminica luminii duhovnicesti necreate si vesnice din Imparatia lui Dumnezeu. Lumina aceasta, nevazuta cu ochii trupesti, este simbolizata in icoanele ortodoxe prin lumina din jurul capului sfintilor, numita aureola sau nimb. Sfantul Grigorie Palama arata in scrierile sale ca aceasta lumina nu vine de la soare, ci este lumina necreata care se arata din interiorul sufletului omului rugator unit cu Dumnezeu, intrucat ea vine direct din lumina sau slava Preasfintei Treimi. Aceasta lumina necreata si vesnica este harul Domnului nostru Iisus Hristos, prin care se arata dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh (cf. II Corinteni 13, 13), ea este insasi prezenta lui Dumnezeu in oamenii sfinti, drept-credinciosi, smeriti si mult rugatori.
Sfintii se lumineaza din prezenta lui Hristos, Lumina lumii (cf. Ioan 8, 12), prin lucrarea Duhului Sfant, si devin stralucitori, intrucat primesc in ei stralucirea prezentei lui Dumnezeu. Cei care marturisesc dreapta credinta, postesc, se pocaiesc plangandu-si pacatele, se spovedesc, se impartasesc cu Sfintele Taine si savarsesc fapte bune, acestia se lumineaza cu lumina despre care vorbeste Sfantul Grigorie Palama in scrierile sale teologice, pe temeiul Sfintelor Scripturi si din experienta Sfintilor.
In scrierile sale privind apararea isihastilor, adica a acelor monahi care se retrag in locuri linistite pentru a se ruga necontenit, Sfantul Grigorie Palama arata ca sfintii care se roaga permanent lui Dumnezeu sunt profetii Imparatiei Cerurilor, intrucat pregusta sau vad cu anticipatie, inca din lumea aceasta, prin bunavointa lui Dumnezeu, slava vesnica a Imparatiei Cerurilor.
Acum, in lumea noastra pamanteasca, supusa stricaciunii din cauza pacatului, nu suntem pregatiti suficient ca sa vedem in mod obisnuit aceasta lumina sau slava vesnica dumnezeiasca, ci doar in mod minunat sau extraordinar, cand Dumnezeu binevoieste sa invredniceasca pe cei smeriti si curati cu inima sa primeasca, pentru cateva clipe, aceasta slava dumnezeiasca si mai presus de lume. Totusi, Dumnezeu este prezent si lucrator in mod tainic in sufletele credinciosilor rugatori, chiar daca nu toti vad slava cereasca in timpul vietii pamantesti. Insa cand va veni Hristos intru slava, El va arata tuturor celor credinciosi lumina Ierusalimului ceresc, care va lumina cerul nou si pamantul nou, dupa cum ne spune cartea Apocalipsei. Atunci nu va mai fi soare si luna, pentru ca lumea aceasta stricacioasa va fi trecut, iar cetatea cea noua care coboara din cer, adica noul Ierusalim, va fi luminata de prezenta si slava lui Dumnezeu Insusi (cf. Apocalipsa 21,1-3 si 23).
Rugaciunea si pocainta innoiesc haina de har a sufletului primita prin Botezul crestinPrin pocainta, spovedanie si iertarea pacatelor, oamenii se apropie de Dumnezeu, se impartasesc cu Sfintele Taine si simt cum se lumineaza sufletul si viata lor. Omul care se roaga mult cu smerenie are fata luminoasa si inima curata, reinnoindu-si astfel haina de lumina primita de la Botez. Timpul Sfantului si Marelui Post nu este o perioada de autoinfometare sau de crispare voluntarista, ci timp de curatire, de luminare, de crestere si de imbogatire duhovniceasca. In aceasta perioada adunam mai multa lumina in suflet, lumina din rugaciune, pocainta si post, lumina din cuvintele Sfintelor Scripturi, lumina din harul Sfintelor Taine, lumina din Vietile Sfintilor pe care le citim si lumina din faptele bune pe care le savarsim. Astfel, hranim sufletul nostru cu lumina cea netrecatoare din Imparatia lui Dumnezeu, care este harul prezentei Preasfintei Treimi in viata noastra. Iata de ce Biserica Ortodoxa iubeste atat de mult experienta sfintilor. Sfintii pregusta sau primesc in arvuna, inca din lumea aceasta, lumina slavei si bucuria negraita a Imparatiei lui Dumnezeu, dupa ce, adesea, au trecut prin necazuri, suferinta, pocainta si despatimire. In aceasta perioada de post ne aducem aminte mai des ca suntem botezati, intrucat pocainta este innoirea Botezului, care se numeste si Luminare , dupa cum ne arata rugaciunile din Liturghia Darurilor inainte sfintite care se savarseste foarte des in Postul Sfintelor Pasti. In aceasta perioada nu consumam produse de origine animala, ci numai produse de origine vegetala, pentru ca plantele sunt, in mare parte, rezultatul fotosintezei, al prelucrarii luminii de la soare, iar cand ne hranim cu plante crescute din lumina, hranim, de fapt, trupul cu lumina acumulata de la soare, deoarece ea devine simbol sau vesmant pentru o alta lumina, lumina harului ceresc necreat si nevazut, daruit noua de Dumnezeu prin rugaciune, Spovedanie, Impartasanie si savarsirea faptelor bune.
Harul iertarii ne face sanatosi sufletesteEvanghelia de astazi ne arata, in mod deosebit, harul sau puterea vindecatoare a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care vindeca un paralitic, numit slabanog in limbajul evanghelic. Dar inainte de a-l vindeca pe acesta, Hristos Domnul ii spune: Fiule, iarta-se tie pacatele tale! , iar cei care au auzit aceste cuvinte au zis: De ce graieste Acesta astfel de blasfemii? Cine poate sa ierte pacatele, decat numai singur Dumnezeu? Insa Mantuitorul Iisus Hristos in mod voit a zis mai intai: Iarta se tie pacatele tale , pentru a arata ca El este nu numai om, ci este Dumnezeu-Omul si, ca atare, are aceasta putere de a ierta pacatele, pe care o are numai Dumnezeu. Dar dupa Invierea Sa din morti, Hristos Domnul daruieste si ucenicilor Sai aceasta putere de a ierta...
