Credinţa ne duce la lumină şi la pace.
Credinciosul umbla prin credinta, nu prin simtiri. Credinta si simtirile sunt doua lucruri deosebite. Credinta nu este totuna cu simtirea. Cine incepe sa faca din ceea ce simte masura cu care-si masoara viata launtrica, se inseala. Cineva a zis pe buna dreptate: Simtirile sunt ceea ce este zaharul pentru laptele copiilor sau toiagul pentru bolnavul []Credinciosul umbla prin credinta, nu prin simtiri. Credinta si simtirile sunt doua lucruri deosebite. Credinta nu este totuna cu simtirea. Cine incepe sa faca din ceea ce simte masura cu care-si masoara viata launtrica, se inseala. Cineva a zis pe buna dreptate: Simtirile sunt ceea ce este zaharul pentru laptele copiilor sau toiagul pentru bolnavul care inca nu poate sa mearga. Simtirile sunt ce era curtea la templul din Ierusalim, pe cand credinta este ce era locul prea sfant. Simtirile tin de pamant, de firea pamanteasca din noi, pe cand credinta tine de Dumnezeu si de cer. Simtirile se ocupa cu ele insesi, credinta se ocupa cu Hristos. Simtirile privesc inauntru si in jos, pe cand credinta priveste in afara si in sus; simtirile ne lasa in intuneric si...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului