- Framintati cele 2 tipuri de faina cu sarea, uleiul si apa pusa pe rind atit cit este nevoi. - Faceti o minge din aluat pe care o inveliti in folie transparenta si o lasati sa se odihneasca cit mai mult puteti (o noapte intreaga sau o dimineata), cu cit o lasati mai mult cu atit aluatul devine mai elastic si il puteti intinde mai bine. - Taiati bucati de cite 1 cm grosime din aluat si apoi din fiecare felie alte fisii de cite 1 cm si ele si fiecare bucata o intindeti in fir (rulind aluatul intre palma si masa de lucru) . Grosimea trebuie sa fie de cca 4-5 mm - Lasati pici sa se usuce putin sau ii fierbeti imediat. Ca pe orice pasta in multa apa in care ati adaugat putina sare si varsati pasta numai cind apa incepe sa clocoteasc. Lasati putin pina cind apa incepe iar sa clocoteasca si micsorati flacara. Lasati sa fiarba pina cind pastele se vor ridica la suprafata (cele pregatite de mine din cantitatea si faina de mai sus s-au ridicat la suprafata dupa cca 5 minute dfe cind le-am varsat in apa clocotita timp in care a fiert la foc domol). Scurgeti pastele (in asa fel incit sa ramina putin umede si mai ales sa fie cit mai fierbinti, trebuie sa va miscati repede) si le amestecati imediat cu Pecorino ras. Daca vreti adaugati si putin piper macinat proaspat, de preferat un piper alb, mai delicat.- Framintati cele 2 tipuri de faina cu sarea, uleiul si apa pusa pe rind atit cit este nevoi. - Faceti o minge din aluat pe care o inveliti in folie transparenta si o lasati sa se odihneasca cit mai mult puteti (o noapte intreaga sau o dimineata), cu cit o lasati mai mult cu atit aluatul devine mai elastic si il puteti intinde mai bine. - Taiati bucati de cite 1 cm grosime din aluat si apoi din fiecare felie alte fisii de cite 1 cm si ele si fiecare bucata o intindeti in fir (rulind aluatul intre palma si masa de lucru) . Grosimea trebuie sa fie de cca 4-5 mm - Lasati pici sa se usuce putin sau ii fierbeti imediat. Ca pe orice pasta in multa apa in care ati adaugat putina sare si varsati pasta numai cind apa incepe sa clocoteasc. Lasati putin pina cind apa incepe iar sa clocoteasca si micsorati flacara. Lasati sa fiarba pina cind pastele se vor ridica la suprafata (cele pregatite de mine din cantitatea si faina de mai sus s-au ridicat la suprafata dupa cca 5 minute dfe cind le-am varsat in apa clocotita timp in care a fiert la foc domol). Scurgeti pastele (in asa fel incit sa ramina putin umede si mai ales sa fie cit mai fierbinti, trebuie sa va miscati repede) si le amestecati imediat cu Pecorino ras. Daca vreti adaugati si putin piper macinat proaspat, de preferat un piper alb, mai delicat. Pici sunt paste traditionale in Toscana (provincia Siena si Grosseto), dar ii gasim si prin bucatariile din zonele limitrofe cum ar fi Lazio (provincia Viterbo). Pastele in italia se impart in 2 mari categorii: paste cu ou preparate in special in nord si centru nord, mai ales in Emilia Romagna si pastele fara ou cele din centru si sud, plus insule. Pastele cu ou se pregatesc cu faina de griu normal (lat. Triticum vulgare) ca si cel din restul Europei, ca si tip de macinatura 00, dar cel mai corect cea de tip 0 (clasificarea italiana) adica faina folosita in special pentru piine. In timp ce pastele fara ou sunt din faina de griu dur (semola, lat. Triiticum durum). Exceptia de la aceasta regula sunt citeva paste din centrul Italiei care se fac din aceeasi faina ca cele cu ou, dar nu se pune ou in aluat (se mai pun albusuri ramase de la alte preparate sau pun gospodinele care nu-s chiar experte si le este teama ca nu pot da forma pastei, nu rezista la fiert). Pici in Toscana si Stringozzi in Umbria sunt doua dintre pastele fara ou preparate cu griu (triticum vulgare). Denumirea pici vine de la verbul appiciare care descrie exact miscarea care se face cu mina pentru a da pastei aceasta forma lunga. Pici nu trebuie sa fie uniformi ca grosime, tocmai faptul ca sunt cind mai grosi cind mai subtiri dupa cum pastaia apasa cu mai multa sau mai putina forta cind rasuceste firul le da originalitatea. Condimentul/sosul cel mai popular pentru pici e laglione (aglio=usturoi it.) deci cum zice si numele un sos cu mult usturoi. Acesta este cel mai popular in zona Siena. Exista apoi condimentul cu firimituri de piine uscata alle briciole, cel di nana in dialect gisca/rata si mai ales pentru ca ne aflam in Toscana patria vinatului nu poate lipsi ragu-ul de mistret. Eu nu am vrut sa urmez o reteta traditionala, ci este o reteta noua, moderna pe gustul meu, folosind faina de hrisca care nu are legatura cu Toscana, ci este o faina folosita pentru paste in nordul italiei.