AP a înregistrat în 2019 aproape 11.000 de petiţii, dintre care peste 2.200 privind accesul liber la justiţie
Avocatul Poporului (AP) a inregistrat in 2019 aproape 11.000 de petitii, dintre care peste 2.200 privind accesul liber la justitie, potrivit raportului de activitate pentru anul trecut al AP.
Cele 10.979 de petitii au vizat urmatoarele drepturi constitutionale: 151 - egalitatea in drepturi, 4 - straini si apatrizi (articolul 18), doua - dreptul de azil, extradare, expulzare, 2.202 - accesul liber la justitie, 149 - dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, doua - libertatea individuala, una - dreptul la aparare, 5 - dreptul la libera circulatie, 51 - dreptul la viata intima, familiala si privata, una - inviolabilitatea domiciliului, 67 - libertatea constiintei, 4 - libertatea de exprimare, 964 - dreptul la informatie, 33 - dreptul la invatatura, doua - accesul la cultura, 159 - dreptul la ocrotirea sanatatii, 117 - dreptul la mediu sanatos.57 de petitii s-au referit la dreptul la vot, 16 la dreptul de a fi ales (art. 37), 5 - dreptul de a fi ales in Parlamentul European (art. 38), 3 - libertatea intrunirilor, 351 - dreptul la munca si protectia sociala a muncii, una - dreptul la greva, 1.054 - dreptul de proprietate privata, 5 - libertatea economica, 8 - dreptul la mostenire, 739 - dreptul la un nivel de trai decent, una - familia si dreptul la casatorie, 1.021 - protectia copiilor si tinerilor, 194 - protectia persoanelor cu handicap, 1.375 - dreptul de petitionare, 637 - dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, 10 - restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati, 87 - asezarea justa a sarcinilor fiscale, 16 - dreptul la un proces echitabil (art. 6 din CEDO), 1.485 - alte drepturi.
Un numar de 7.087 de petitii au fost adresate de barbati, 3.715 de femei si 177 de persoane juridice.
In 2019, AP a avut 1.749 de sesizari din oficiu, a formulat 164 de recomandari, a acordat 7.738 de audiente, a realizat 429 de anchete, a intocmit trei rapoarte speciale.
AP a ridicat 12 exceptii de neconstitutionalitate directe si a trimis Curtii Constitutionale 189 de puncte de vedere. De asemenea, in 2019, AP a formulat doua recursuri in interesul legii si sase actiuni in contencios administrativ.
Avocatul Poporului s-ar fi asteptat sa fie consultat de initiatorii proiectelor de ordonante, care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor. Astfel, s-ar fi evitat utilizarea mijloacelor de sesizare a Curtii Constitutionale, pentru indreptarea eventualelor reglementari pe care Avocatul Poporului le considera neconstitutionale si, implicit, perceptia implicarii acestuia in diferendele cu nuanta politica dintre institutiile statului, a precizat Avocatul Poporului, Renate Weber, in cuvantul introductiv al raportului adresat presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, deputatilor si senatorilor.
Tot in cuvantul introductiv, Weber spune ca pentru Avocatul Poporului este de maxima importanta pastrarea independentei sale, asa cum insasi Constitutia a gandit-o, astfel incat sa nu existe posibilitatea ca institutia sa fie folosita de reprezentanti din sfera politicului, o situatie contrara fiind de natura a denatura rolul de aparator al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dadarlat)
Cele 10.979 de petitii au vizat urmatoarele drepturi constitutionale: 151 - egalitatea in drepturi, 4 - straini si apatrizi (articolul 18), doua - dreptul de azil, extradare, expulzare, 2.202 - accesul liber la justitie, 149 - dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, doua - libertatea individuala, una - dreptul la aparare, 5 - dreptul la libera circulatie, 51 - dreptul la viata intima, familiala si privata, una - inviolabilitatea domiciliului, 67 - libertatea constiintei, 4 - libertatea de exprimare, 964 - dreptul la informatie, 33 - dreptul la invatatura, doua - accesul la cultura, 159 - dreptul la ocrotirea sanatatii, 117 - dreptul la mediu sanatos.57 de petitii s-au referit la dreptul la vot, 16 la dreptul de a fi ales (art. 37), 5 - dreptul de a fi ales in Parlamentul European (art. 38), 3 - libertatea intrunirilor, 351 - dreptul la munca si protectia sociala a muncii, una - dreptul la greva, 1.054 - dreptul de proprietate privata, 5 - libertatea economica, 8 - dreptul la mostenire, 739 - dreptul la un nivel de trai decent, una - familia si dreptul la casatorie, 1.021 - protectia copiilor si tinerilor, 194 - protectia persoanelor cu handicap, 1.375 - dreptul de petitionare, 637 - dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, 10 - restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati, 87 - asezarea justa a sarcinilor fiscale, 16 - dreptul la un proces echitabil (art. 6 din CEDO), 1.485 - alte drepturi.
Un numar de 7.087 de petitii au fost adresate de barbati, 3.715 de femei si 177 de persoane juridice.
In 2019, AP a avut 1.749 de sesizari din oficiu, a formulat 164 de recomandari, a acordat 7.738 de audiente, a realizat 429 de anchete, a intocmit trei rapoarte speciale.
AP a ridicat 12 exceptii de neconstitutionalitate directe si a trimis Curtii Constitutionale 189 de puncte de vedere. De asemenea, in 2019, AP a formulat doua recursuri in interesul legii si sase actiuni in contencios administrativ.
Avocatul Poporului s-ar fi asteptat sa fie consultat de initiatorii proiectelor de ordonante, care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor. Astfel, s-ar fi evitat utilizarea mijloacelor de sesizare a Curtii Constitutionale, pentru indreptarea eventualelor reglementari pe care Avocatul Poporului le considera neconstitutionale si, implicit, perceptia implicarii acestuia in diferendele cu nuanta politica dintre institutiile statului, a precizat Avocatul Poporului, Renate Weber, in cuvantul introductiv al raportului adresat presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, deputatilor si senatorilor.
Tot in cuvantul introductiv, Weber spune ca pentru Avocatul Poporului este de maxima importanta pastrarea independentei sale, asa cum insasi Constitutia a gandit-o, astfel incat sa nu existe posibilitatea ca institutia sa fie folosita de reprezentanti din sfera politicului, o situatie contrara fiind de natura a denatura rolul de aparator al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dadarlat)
