BNR: În contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă
O reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibila, in contextul deficitelor gemene, mai ales in ipoteza unor evolutii adverse ale mediului international care s-ar suprapune unei eventuale reevaluari a riscului asociat de investitori pietei financiare locale, se arata in minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 7 februarie 2020.
Nivelul IRCC s-a redus insa la inceputul trimestrului I 2020 la 2,36 la suta, de la 2,66 la suta in trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobanzii la creditele noi si-a accentuat declinul in luna decembrie 2019, media ei trimestriala continuand astfel sa se reduca, miscarile fiind de natura a spori incertitudinile privind transmisia si conduita politicii monetare. In acelasi timp, s-a observat ca rata de schimb a leului a ramas practic stabila in prima luna a anului curent, in conditiile relativei calmari a ingrijorarilor investitorilor legate de deteriorarea pozitiei fiscale, coroborata cu diferentialul considerabil al ratei dobanzii, dar si ca urmare a persistentei sentimentului favorabil pe piata financiara internationala, inclusiv pe fondul deciziilor/asteptarilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE si Fed, si a atitudinii unor banci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atentionat insa ca, in contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibila, mai ales in ipoteza unor evolutii adverse ale mediului international care s-ar suprapune unei eventuale reevaluari a riscului asociat de investitori pietei financiare locale, ceea ce reclama in continuare vigilenta din partea bancii centrale, explica BNR in document.
Evaluand caracterul conditiilor monetare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ROBOR si-au conservat in ianuarie ajustarea crescatoare din luna anterioara, iar media ratelor dobanzilor la tranzactiile interbancare a coborat doar marginal sub rata dobanzii de politica monetara dupa cresterea inregistrata in decembrie 2019, evolutiile reflectand, potrivit sublinierilor unor membri ai Consiliului, impactul marit al operatiunilor Trezoreriei asupra lichiditatii de pe piata monetara, alaturi de efectele atragerii consecvente de depozite la termen de catre BNR.
Totodata, membrii Consiliului au remarcat ca incetinirea ceva mai vizibila a cresterii creditului privat in luna decembrie 2019 - implicand scaderea mediei ei trimestriale la 7,1%, de la 7,9% in trimestrul III - este atribuibila in principal contractiei in termeni anuali a componentei in valuta, context in care ponderea in total a creditelor in moneda nationala s-a marit la finele anului trecut la 67,6%.
Referitor la evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca presiunile inflationiste sunt anticipate sa slabeasca vizibil in prima parte a anului curent, pentru ca apoi sa cunoasca o usoara reintensificare graduala, ceva mai estompata totusi decat in evaluarile anterioare.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se reduca semnificativ in primele luni din 2020, dar sa se reinscrie in semestrul II pe o traiectorie lent crescatoare, ce ramane in jumatatea superioara a intervalului tintei pana la finele orizontului prognozei, ajungand la 3 la suta in decembrie 2020 si la 3,2 la suta la finele orizontului proiectiei - marginal sub valorile din prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2019.
S-a observat ca ampla corectie descendenta anticipata a avea loc in primele luni din acest an este atribuibila integral actiunii factorilor pe partea ofertei, ea avand ca principali determinanti efecte de baza dezinflationiste asociate evolutiilor precedente ale componentelor exogene ale IPC, precum si introducerii taxei in sectorul telecomunicatii. Amplitudinea corectiei se prezuma a fi mai mare decat cea previzionata anterior, au sesizat unii membrii ai Consiliului, date fiind eliminarea in luna ianuarie a supraaccizei la carburanti, precum si evolutiile relativ mai temperate anticipate in cazul preturilor volatile ale alimentelor, compensate doar partial ca impact de descresterea probabil mai lenta a dinamicii preturilor produselor din tutun, in conditiile devansarii cu un trimestru a majorarii accizei specifice. A fost semnalata si semnificativa scadere neasteptata consemnata recent de cotatiile petrolului, si in mai mica masura de preturile altor materii prime, in contextul epidemiei de coronavirus, de natura sa induca riscuri in sens descendent la adresa actualei perspective a inflatiei, potrivit minutei BNR.
In schimb, majorari peste asteptari sunt posibile in cazul preturilor unor produse alimentare procesate, au avertizat unii membri ai Consiliului, dar si pe segmentul preturilor administrate, in eventualitatea liberalizarii in perspectiva nu foarte indepartata a pietei gazelor naturale si a celei a energiei electrice, implicand scumpiri ale utilitatilor destinate consumatorilor casnici.
Totodata s-a aratat ca din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste ceva mai mari decat cele anticipate anterior, si cvasi-constante pe orizontul prognozei, date fiind previziunile privind pozitia ciclica a economiei, costurile salariale, precum si dinamica preturilor importurilor, reflectand inclusiv evolutia asteptata a cursului de schimb al leului.
Suplimentar, la nivelul inflatiei de baza vor fi probabil resimtite temporar si efecte inflationiste mai pregnante decurgand din socuri pe partea ofertei, localizate in sectorul agroalimentar, de natura sa contrabalanseze partial efectul de baza dezinflationist asociat introducerii taxei din telecomunicatii, ce se va manifesta mai intens in trimestrul II 2020.
S-a remarcat, ca pe acest fond, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa se mentina la valori mai inalte decat cele previzionate anterior, mai cu seama in prima parte a orizontului de proiectiei. Astfel, ea va cobori probabil doar usor sub limita de sus a intervalului tintei in primul semestru din acest an, pentru ca apoi sa isi reia cresterea si sa urce in decembrie 2020 deasupra previziunilor anterioare, respectiv la 3,4 la suta, iar ulterior sa ramana practic stabila la acest nivel, similar celui prognozat anterior pentru finele orizontului proiectiei, se arata in minuta BNR. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Nivelul IRCC s-a redus insa la inceputul trimestrului I 2020 la 2,36 la suta, de la 2,66 la suta in trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobanzii la creditele noi si-a accentuat declinul in luna decembrie 2019, media ei trimestriala continuand astfel sa se reduca, miscarile fiind de natura a spori incertitudinile privind transmisia si conduita politicii monetare. In acelasi timp, s-a observat ca rata de schimb a leului a ramas practic stabila in prima luna a anului curent, in conditiile relativei calmari a ingrijorarilor investitorilor legate de deteriorarea pozitiei fiscale, coroborata cu diferentialul considerabil al ratei dobanzii, dar si ca urmare a persistentei sentimentului favorabil pe piata financiara internationala, inclusiv pe fondul deciziilor/asteptarilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE si Fed, si a atitudinii unor banci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atentionat insa ca, in contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibila, mai ales in ipoteza unor evolutii adverse ale mediului international care s-ar suprapune unei eventuale reevaluari a riscului asociat de investitori pietei financiare locale, ceea ce reclama in continuare vigilenta din partea bancii centrale, explica BNR in document.
Evaluand caracterul conditiilor monetare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ROBOR si-au conservat in ianuarie ajustarea crescatoare din luna anterioara, iar media ratelor dobanzilor la tranzactiile interbancare a coborat doar marginal sub rata dobanzii de politica monetara dupa cresterea inregistrata in decembrie 2019, evolutiile reflectand, potrivit sublinierilor unor membri ai Consiliului, impactul marit al operatiunilor Trezoreriei asupra lichiditatii de pe piata monetara, alaturi de efectele atragerii consecvente de depozite la termen de catre BNR.
Totodata, membrii Consiliului au remarcat ca incetinirea ceva mai vizibila a cresterii creditului privat in luna decembrie 2019 - implicand scaderea mediei ei trimestriale la 7,1%, de la 7,9% in trimestrul III - este atribuibila in principal contractiei in termeni anuali a componentei in valuta, context in care ponderea in total a creditelor in moneda nationala s-a marit la finele anului trecut la 67,6%.
Referitor la evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca presiunile inflationiste sunt anticipate sa slabeasca vizibil in prima parte a anului curent, pentru ca apoi sa cunoasca o usoara reintensificare graduala, ceva mai estompata totusi decat in evaluarile anterioare.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se reduca semnificativ in primele luni din 2020, dar sa se reinscrie in semestrul II pe o traiectorie lent crescatoare, ce ramane in jumatatea superioara a intervalului tintei pana la finele orizontului prognozei, ajungand la 3 la suta in decembrie 2020 si la 3,2 la suta la finele orizontului proiectiei - marginal sub valorile din prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2019.
S-a observat ca ampla corectie descendenta anticipata a avea loc in primele luni din acest an este atribuibila integral actiunii factorilor pe partea ofertei, ea avand ca principali determinanti efecte de baza dezinflationiste asociate evolutiilor precedente ale componentelor exogene ale IPC, precum si introducerii taxei in sectorul telecomunicatii. Amplitudinea corectiei se prezuma a fi mai mare decat cea previzionata anterior, au sesizat unii membrii ai Consiliului, date fiind eliminarea in luna ianuarie a supraaccizei la carburanti, precum si evolutiile relativ mai temperate anticipate in cazul preturilor volatile ale alimentelor, compensate doar partial ca impact de descresterea probabil mai lenta a dinamicii preturilor produselor din tutun, in conditiile devansarii cu un trimestru a majorarii accizei specifice. A fost semnalata si semnificativa scadere neasteptata consemnata recent de cotatiile petrolului, si in mai mica masura de preturile altor materii prime, in contextul epidemiei de coronavirus, de natura sa induca riscuri in sens descendent la adresa actualei perspective a inflatiei, potrivit minutei BNR.
In schimb, majorari peste asteptari sunt posibile in cazul preturilor unor produse alimentare procesate, au avertizat unii membri ai Consiliului, dar si pe segmentul preturilor administrate, in eventualitatea liberalizarii in perspectiva nu foarte indepartata a pietei gazelor naturale si a celei a energiei electrice, implicand scumpiri ale utilitatilor destinate consumatorilor casnici.
Totodata s-a aratat ca din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste ceva mai mari decat cele anticipate anterior, si cvasi-constante pe orizontul prognozei, date fiind previziunile privind pozitia ciclica a economiei, costurile salariale, precum si dinamica preturilor importurilor, reflectand inclusiv evolutia asteptata a cursului de schimb al leului.
Suplimentar, la nivelul inflatiei de baza vor fi probabil resimtite temporar si efecte inflationiste mai pregnante decurgand din socuri pe partea ofertei, localizate in sectorul agroalimentar, de natura sa contrabalanseze partial efectul de baza dezinflationist asociat introducerii taxei din telecomunicatii, ce se va manifesta mai intens in trimestrul II 2020.
S-a remarcat, ca pe acest fond, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa se mentina la valori mai inalte decat cele previzionate anterior, mai cu seama in prima parte a orizontului de proiectiei. Astfel, ea va cobori probabil doar usor sub limita de sus a intervalului tintei in primul semestru din acest an, pentru ca apoi sa isi reia cresterea si sa urce in decembrie 2020 deasupra previziunilor anterioare, respectiv la 3,4 la suta, iar ulterior sa ramana practic stabila la acest nivel, similar celui prognozat anterior pentru finele orizontului proiectiei, se arata in minuta BNR. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
