Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a prezentat o noua metodologie de admitere de noi membri in Uniunea Europeana, anuntand ca obiectivul ramane extinderea blocului comunitar in Balcani. Executivul comunitar a cerut mai multor tari sa avanseze rapid planul privind energia si clima menit a pune in aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de sera pana in 2030 in Uniunea Europeana. Procurorul sef european Laura Codruta Kovesi a pledat in Parlamentul European pentru un buget mai mare al institutiei pe care o conduce. Presedintele Consiliului European Charles Michel a discutat la Bruxelles cu presedintele Klaus Iohannis despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Acestea sunt cateva dintre cele mai semnificative teme care s-au aflat pe agenda Uniunii Europene in perioada 3-7 februarie 2020.

Comisia EuropeanaComisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a prezentat la 5 februarie 2020 o noua metodologie de admitere de noi membri, la cererea Frantei, apreciind ca extinderea este geostrategica, referire la viziunea conform careia declinul influentei globale a UE nu poate fi oprit fara o stabilitate in Balcani. Obiectivul Uniunii Europene ramane in continuare extinderea la sase tari balcanice - Albania, Bosnia si Hertegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru si Serbia. Conform proiectului avansat, Comisia Europeana propune modalitati mai ferme de sanctionare a tarilor candidate la aderarea la UE daca acestea deviaza de la eforturile lor de a se armoniza standardelor europene, conform dpa. Proiectul de reforma se concentreaza asupra a patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut si un mai puternic ghidaj politic. Propunerile Comisiei nu modifica regulile de aderare, insa elementul central al propunerii intitulate Consolidarea procesului de aderare: o perspectiva europeana credibila pentru Balcanii de Vest il reprezinta o aderare bazata pe merit si supusa anumitor conditii.

Comisia Europeana a cerut la 6 februarie 2020 mai multor tari, printre care Franta si Germania, dar si Romania, sa inainteze rapid planul privind energia si clima menit a pune in aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de sera pana in 2030 in Uniunea Europeana, a indicat executivul comunitar intr-un comunicat. Statele membre au avut termen pana la sfarsitul anului 2019 sa isi inainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea in aplicare a angajamentelor luate de UE in cadrul Acordului de la Paris privind clima, privind diminuarea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pana in prezent, 19 din 27 de tari si-au prezentat planul national pentru energie si clima, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson. arile restante sunt Franta, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, Romania, Slovenia, precum si Marea Britanie, care a iesit din UE la 31 ianuarie, indica AFP.

Executivul comunitar a adoptat la 3 februarie 2020 doua decizii care interzic Lituaniei si Romaniei sa acorde autorizatii de urgenta nejustificate pentru pesticide care contin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin si tiametoxam), potrivit unui comunicat de presa al Comisiei Europene. Fiind dovedit ca utilizarea acestor substante afecteaza albinele, utilizarea lor a fost limitata la nivelul Uniunii Europene. Executivul comunitar subliniaza ca Romania si Lituania au acordat de mai multe ori autorizatii de urgenta pentru a permite utilizarea acestor substante in ideea de a lupta impotriva anumitor daunatori la culturi specifice, autorizatii pe care Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) nu le considera justificate.

Comisia Europeana a lansat la 4 februarie 2020 o consultare publica pentru a pregati pana la sfarsitul anului un plan de lupta impotriva cancerului, cauza unui deces din patru in Europa, conform AFP. In fiecare an, in Uniunea Europeana 3,5 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer, iar 40% din cazuri sunt legate de cauze ce ar putea fi evitate. Aceasta este o problema de sanatate grava, care va afecta in mod direct 40 % dintre cetatenii UE, cu un impact important asupra economiilor si sistemelor de sanatate europene, potrivit Comisiei Europene.

Parlamentul EuropeanProcurorul sef european Laura Codruta Kovesi a pledat la 6 februarie 2020, la Bruxelles, intr-o sedinta comuna a Comisiei pentru libertati civile (LIBE) si a Comisiei de Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, pentru un buget mai mare al institutiei pe care o conduce, plecand de la estimarea ca aceasta va deschide 2.000 de cazuri noi in primul an de activitate, conform https://www.europarl.europa.eu. Ea a explicat ca Parchetul European nu poate activa ca o agentie cu activitate de regularitate, care sa inceapa de la zero si sa-si sporeasca gradual nivelul de activitate. EPPO trebuie sa imbunatateasca nivelul de protectie a intereselor financiare ale UE. In plus, EPPO trebuie sa poata trata un numar de cazuri restante care intra in sfera sa de competenta. Laura Codruta Kovesi a citat dintr-un raport recent care estimeaza fraudele cu TVA in UE intre 30 si 60 de miliarde de euro anual.

Consiliul EuropeanPresedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a intalnit, la 7 februarie 2020, la Bruxelles, cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, cei doi discutand despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene. eful statului a reafirmat ca Romania sustine un buget ambitios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeana, insistand asupra asigurarii finantarii corespunzatoare a Politicii de Coeziune si a Politicii Agricole Comune si reiterand ca aceste doua politici constituie principalele instrumente in reducerea decalajelor de dezvoltare intre statele membre si intre diferitele regiuni europene. Aceasta intrevedere intre cei doi oficiali pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 s-a desfasurat in vederea pregatirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie.

Presedintele Consiliului European Charles Michel a avut o discutie telefonica la 3 februarie 2020 cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, fiind abordat nivelul cooperarii Armenia-Uniunea Europeana. Ambii oficiali au convenit asupra necesitatii adancirii cooperarii, in special in ce priveste relatiile comerciale. Oficialul Uniunii Europene a transmis interesul blocului comunitar fata de reformele democratice din Armenia, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

EurostatPeste doua treimi dintre statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de state membre) aveau la 1 ianuarie 2020 un salariu minim pe economie, care in general avea o valoare mai mica de 600 de euro pe luna in est si de peste 1.500 de euro pe luna in nord-vestul UE, conform datelor publicate la 3 februarie 2020 de Eurostat. La inceputul acestui an, Bulgaria avea cel mai scazut salariu minim brut pe economie din UE (312 euro), urmata de alte noua state membre din est cu salarii minime cuprinse intre 400 si 600 de euro pe luna: Letonia (430 euro), Romania (466 euro), Ungaria (487 euro), Croatia (546 euro), Cehia (575 euro), Slovacia (580 euro), Estonia (584 euro), Lituania (607 euro) si Polonia (611 euro).

Preturile productiei industriale in Uniunea Europeana si in zona euro s-au mentinut stabile in decembrie, comparativ cu luna precedenta, Romania si Olanda fiind pe primul loc in randul statelor membre, conform datelor publicate la 4 februarie 2020 de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Volumul comertului cu amanuntul in Romania a urcat cu 8,5% in decembrie 2019, comparativ cu perioada similara din 2018, acesta fiind cel mai insemnat ritm de crestere inregistrat in randul statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate la 5 februarie 2020 de Oficiul European de Statistica (Eurostat). Comparativ, in zona euro, comertul cu amanuntul a crescut cu 1,3% in ritm anual, in timp ce in Uniunea Europeana s-a inregistrat un avans de 1,9%.

Aproximativ 5,2% din persoanele angajate in Uniunea Europeana, cu varsta intre 15 si 64 de ani, au lucrat in mod obisnuit de acasa in anul 2018, pe primul loc fiind Olanda, unde 14% dintre salariati lucreaza de acasa, urmata de Finlanda (13,3%), Luxemburg (11%) si Austria (10%), la polul opus situandu-se Romania si Bulgaria, cu 0,4% si, respectiv, 0,3% dintre angajati, arata datele publicate la 6 februarie 2020 de Eurostat. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Lazaroiu)