Cuvantul lui Dumnezeu este ca o oglinda mare in care toata lumea sa poata vedea. Biblia aceasta este Cartea Vietii. De ce Cartea Vietii? Pentru ca toata via ta de pe pamant e oglindita aici. Toata istoria omenirii si din trecut, si din prezent, si din viitor e scrisa aici. i nu numai istoria omenii intregi, []Cuvantul lui Dumnezeu este ca o oglinda mare in care toata lumea sa poata vedea. Biblia aceasta este Cartea Vietii. De ce Cartea Vietii? Pentru ca toata via ta de pe pamant e oglindita aici. Toata istoria omenirii si din trecut, si din prezent, si din viitor e scrisa aici. i nu numai istoria omenii intregi, ci istoria fiecarei generatii si a fiecarui popor, si istoria fiecaruia dintre noi. Aici sunt cuprinse toate partile fiintei noastre: si partea cuvantului, si partea gandurilor, si partea simtirilor. Cuvantul lui Dumnezeu, [se] spune, e ca o sabie cu doua taisuri, care patrunde si desparte gandurile de simtiri, sufletul si duhul omului. Pana acolo, adica in fundul inimii, vrea El sa curete.

In aceasta oglinda ne putem privi toti. Dar cum ne privim noi in oglinda Cuvantului lui Dumnezeu? Avem in casa noastra Biblia. De cele mai multe ori, noi ne privim ca printr-o vitrina de la oras cand trecem pe langa ea. Trecem grabiti si ne uitam in vitrina. Ce putem noi sa vedem din amanuntele fiintei noastre si din infatisarea noastra privindu-ne, din mers, intr-o vitrina? Altii se opresc putin in fata unei oglinzi, cum spune Sfantul Apostol Iacob: se uita ca intr-o oglinda si dupa aceea pleaca si uita cum era . Altii se opresc adanc si se uita cu de-ama nuntul. i acestia isi vad toate petele, nu numai de pe fata, ci si de pe ganduri, si de pe constiinta. i, cand cineva asa se priveste in Cuvantul lui Dumnezeu, se descopera. i atunci vine sa se curete in fata Domnului. Cuvantul Domnului ne arata petele fiintei noastre si Sangele Domnului ne spala aceste pete de peste cuvintele noastre, de peste gandurile noastre si de peste simtirea noastra.

Cuvantul lui Dumnezeu nu numai in intregimea lui e ca o oglinda mare. Ci ca si cum [ai] desface intr-o mie de particele o oglinda mare. Ca fiecare particica iti arata acelasi lucru pe care ti l-a aratat oglinda intreaga. Adica in fiecare verset de-aici, cand ne privim noi in el, ne vedem infatisarea noastra sufleteasca asa cum suntem.

Ce bine-i daca noi ne cercetam din toata inima, dorind ca Cuvantul Domnului sa ne arate si noi sa dorim ca Sangele lui Hristos sa ne spele de orice pacat. In felul acesta, harul lui Dumnezeu ne aduce la aceasta cunoastere si la aceasta traire. In felul acesta numai, cand ne arata Cuvantul lui Dumnezeu, putem vedea cum este, de fapt, gradina noastra sufleteasca si ogorul nostru sufletesc.

Trecand, am mai vazut si gradini in care nu era nimic. Locuri in care erau numai pietre si balarii. Locuri in care erau numai spini sau in care nu se insamantase nimic. Umblau pe-acolo trecatorii si de-o parte, si de alta. Mantuitorul, cand ne-a infatisat Pilda semanatorului, cam aceste trei, patru feluri de gradini si de stari ne-a aratat. Un loc batatorit, in care nu prinde nici o samanta pe-acolo pe unde trec toti. Cui ii place sa stea mereu pe drumuri, cui ii place sa stea mereu in mijlocul povestilor si fleacurilor lumesti, in inima aceluia, chiar daca se seamana un cuvant bun, lumea, anturajul, prieteniile lumesti, duhul veacului acestuia de pe unde ii place sa umble adeseori nimicesc si rapesc tot, orice samanta buna. Cui ii place sa stea mereu de povesti, cui ii...