In prima rugaciune din cele sapte ale diminetii, Sfantul Macarie cel Mare ne lasa un model de smerita inaltare a mainilor catre Dumnezeu: Doamne, curateste-ma pe mine, pacatosul, ca niciodata n-am facut bine inaintea Ta Cat de umil este Sfantul cand sta inaintea lui Dumnezeu! Spune ca este atat de pacatos, incat n-a facut niciodata []In prima rugaciune din cele sapte ale diminetii, Sfantul Macarie cel Mare ne lasa un model de smerita inaltare a mainilor catre Dumnezeu: Doamne, curateste-ma pe mine, pacatosul, ca niciodata n-am facut bine inaintea TaCat de umil este Sfantul cand sta inaintea lui Dumnezeu! Spune ca este atat de pacatos, incat n-a facut niciodata un bine inaintea lui Dumnezeu. Pare curioasa aceasta exprimare: cum, un om care traieste dupa randuielile crestine nici macar o mica fapta buna sa nu fi facut? Sau atunci Sfantul Macarie este nesincer? Sau exagereaza? Sau foloseste doar o metafora? Nu!Oare aceasta afirmatie nu seamana cu cea facuta de Sfantul Apostol Pavel: Iisus Hristos a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi dintre care cel dintai sunt eu (I Tim. 1, 15)? Sau nu ne vine oare in minte Cuvantul Domnului: Fara Mine nu puteti face nimic (Ioan 15, 5), ori minunatul cuvant al Sfantului Apostol Iacov: Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorandu-se de la Parintele luminilor (Iacov 1, 17)?Sfantul Macarie stie, asadar, atat de bine ca daca a facut ceva bun in viata, de sus este, de la Hristos, cu darul lui Dumnezeu. Iar daca exprimarea:...