ÎNDUHOVNICIȚI PESTE MÃSURÃ
Intre cei care luptau impotriva icoanelor s-a aflat si viitorul Sfant Ioanichie cel Mare ( 4 noiembrie). Acesta, in tinerete, a pazit poruncile Domnului si se ruga necontenit. De pilda, cand iesea cu turmele sale la pascut le insemna cu semnul Sfintei Cruci, le lasa singure si se ducea sa se roage. Turmele nu se risipeau, nu erau atacate de fiarele salbatice sau de talhari. Cand a implinit 40 de ani, s-a inrolat in oastea imparatului iconoclast Leon al III-lea si s-a lasat inselat de ratacirea iconoclastilor. Din aceasta postura, a participat o vreme la prigoana impotriva inchinatorilor la icoane Insa, pe cand trecea cu oastea pe langa muntele Olimp, in Bitinia, a venit la el un calugar care pustnicea in acel munte si care era inainte-vazator, si, prin Duhul Sfant, l-a chemat pe nume si i-a zis: O, fiule Ioanichie, daca te numesti crestin, pentru ce treci cu vederea icoana lui Hristos? Zadarnice sunt toate ostenelile faptelor tale celor bune, daca nu ai credinta cea dreapta! (Vietile sfintilor / 4 noiembrie). Fiind chemat pe nume de calugarul care nu-l vazuse niciodata si dandu-si seama ca inainte-vazatorul a stiut totul despre el, a cazut la pamant, inchinandu-se si cerand iertare, pentru ca din nestiinta a gresit.
Luptatorii impotriva icoanelor au fot asemanati de catre Arhimandritul Sofronie, ucenicul Sfantului Siluan Athonitul, cu unii neexperimentati practicanti ai rugaciunii mintii, care, ispititi de duhul mandriei, isi faureau in minte inchipuiri peste masura de duhovnicesti: Uneori, omenii...