CUNOŞTI TU GRAIUL JERTFEI LUI IISUS?…
Astazi, 19 februarie, 2024, se implinesc 87 de ani de la trecerea in vesnicie a celui care a fost parinte, frate impreuna-lucrator si contemporan cu Parintele Iosif Trifa, jertfindu-se pana la ultima suflare pentru cauza Sfanta a Lucrarii Oastei Domnului, Parintele Vasile Ouatu ( 1903 19 februarie 1937) Parintele Vasile Ouatu Dragul meu cititor, []Astazi, 19 februarie, 2024, se implinesc 87 de ani de la trecerea in vesnicie a celui care a fost parinte, frate impreuna-lucrator si contemporan cu Parintele Iosif Trifa, jertfindu-se pana la ultima suflare pentru cauza Sfanta a Lucrarii Oastei Domnului, Parintele Vasile Ouatu ( 1903 19 februarie 1937)Parintele Vasile OuatuDragul meu cititor, ai inteles tu gra iul jertfei lui Iisus? Auzi cum El ne contenit te cheama sa stai o clipa sa privesti la jertfa ce-ti imbie iertare, pocainta si iubire? O, de-ai intelege pretul jertfei lui Iisus!Din ea apare stralucind iubirea sfan ta a Domnului Iisus. Ah, ce fericit vei fi in clipa in care vei pricepe aceasta minunata iubire! Numai ea te face sa uiti totul si sa te apleci cu graba sub crucea binecuvantata. Ea-ti strapunge inima ca o sageata ascutita, si-ti scalda ochii in lacrimile unei pocainte curate. Stapanit de-a Lui iubire, incepi sa simti cum inima ti se moaie si-n ea incolteste un nou rasad, ce te calauzeste inspre vesnicie. E rodul vietii celei noi, ascunse in Iisus. Ingenuncheat sub a Lui Cruce, in inima-ti vor picura divinele-I cuvinte, care intr-o clipa te schim ba si innoiesc. Numai smerit ingenun cheat la sanul bland al Domnului Iisus iti vei putea descoperi pacatul care a ros de multa vreme fiinta ta plapanda. Numai asa vei intelege de ce Iisus pe cruce ni Se da ca sa ne aduca noua tu turor o vesnica si sigura rascumparare. Da, Iisus ni Se da noua prin jertfa de pe cruce. De aceea mare si minunat este acest grai al jertfei lui Iisus! Dar cine-l mai pricepe?! i dragostea nu are margini.
In dorul Lui fierbinte de-a ramane cu noi pentru totdeauna si a ne lumina, sfinti si calauzi pe-ale vietii cai, Iisus isi strange ucenicii si lor le incredintea za un dar nepretuit: e insasi Trupul si Sangele Sau, pecetluirea de totdeauna a dragostei Sale pentru noi. Ah, ce dar minunat! Cine va putea sa-l intelea ga?! i cine L-a indemnat pe Iisus la aceasta? Iubirea si numai Iubirea. Iisus este iubirea desavarsita. i intru toate s-a ostenit a ne convinge de sfan ta lui iubire. Ah, Doamne Iisuse, deschide-ne ochii ca sa intelegem iubirea Ta cereasca. Ajuta-ne sa auzim, cel putin acuma, strigatul jertfei Tale sfin te.
Dragostea curata cere unirea desavarsita a celor ce se iubesc; o unire pana la contopirea persoanelor imbracate in mantia iubirii. Din aceasta iubire, Iisus S-a dat noua si S-a facut una cu noi. Dragul meu cititor, de cate ori n-ai auzit sau poate chiar ai si vazut cum mama ori tata, inainte de a-si da sfarsitul, isi cheama rand pe rand copiii si le da ultima sarutare si ultimul sfat, iar ca pecetluire a acestor clipe de despartire pamanteasca, le imparte fiecaruia cate un dar, expresia dragostei de mama si parinte.
Ah, ce duioase si cat de zguduitoare sunt aceste clipe ale despartirii pamantesti! Cate lacrimi nu izvorasc atunci din ochii tuturor; si de la cel ce pleaca in lumea vesnicei, si de la cei ce raman sa-si duca mai departe calatoria vietii. Ultimul cuvant, ultimul dar sunt amintiri ce se pecetluiesc puternic si lasa urme adanci in suflete. Iubirea ce-i leaga pe unul de altul ii mana la aceasta intalnire si pecetluire a clipei celei din urma, pe care am putea-o numi clipa dragostei .
Iisus, Mantuitorul nostru scump si drag, este mai mult decat un parinte pamantesc. Dragostea Lui intrece orice iubire pamanteasca si nu sufera nici o comparatie. Ea este divina. De aceea, si darul lui Iisus este un dar cu totul deosebit. Inainte de-a Se inalta in slava, la Tatal ceresc, Iisus din nou isi strange ucenicii si, prin ei, ne lasa noua tuturor arvuna nemuririi si a fericirii vesnice: Trupul si Sangele Sau. Ah, ce dar minunat! Ce comoara pretioasa! Oricine primeste cu inima aprinsa de iubire catre Iisus acest dar devine mostenitor al vesniciei (In 6, 49-51). El nu mai gusta moartea, ci trece de-a dreptul in adevarata viata, pe care o avem nu mai in Iisus (In 5, 24), iar cine-L neso coteste isi pregateste o mare osanda pentru ziua maniei (I Cor 11, 27-29; In 3, 36).
Da, Iisus ne-a pregatit acest mare dar fiindca ne-a iubit cu o iubire sfan ta. Iisus patrunde in noi sub forma de mancare, ca cel mai inalt act al iubirii Sale.
Sub aceasta forma, de mancare si bau tura, Iisus Se uneste cu noi intr-un chip desavarsit, dupa cum se identifica si contopeste mancarea cu cei ce o ma nanca. Iisus face din noi, prin tainica Sa jertfa, altar si locas sfintit (I Cor 6, 19-20). Ah, cat de mult ne pretuieste Domnul! Iubirea Lui ne vrea cu gelo zie numai langa El, in locurile preainalte, unde ingerii canta si sufletele mantuite vesnic tresalta de bucurie. Draga cititor, de ce n-ai fi si tu acolo? De ce sa nu fii si tu un suflet fericit? Pricepe si asculta graiul dulce al jert fei lui Iisus si vino chiar acum la sanul Lui ocrotitor. Apleaca-te smerit sub cru cea inca sangeranda pentru tine si nu mai zabovi. Astazi esti chemat la poca inta, cu o iubire sfanta, dar maine cine stie daca nu cumva te vei gasi chiar in fata judecatii, unde va trebui sa-ti dai seama pana si de aceasta nepasare si indiferenta. Deschide-ti inima si vino la Domnul Iisus! Iisus Se face mancare si bautura pentru mine ca si pentru ti ne, manat de sfanta Lui iubire de a ne uni si inflacara pentru aceeasi iubire, singura mantuitoare.
In acest chip, Iisus patrunde in su fletele noastre si innoieste inimile, in care vrea sa picure viata noua de cres tin adevarat. Nu simti si nu vezi tu cata iubire este la Iisus? Smerit coboa ra intre noi, traieste umilit si pleaca alungat si injosit. Iar la urma, Se lasa noua tot in haina umilintei, sub forma painii si a vinului. Painea este alimen tul cel mai ieftin si mai comun, pus la indemana tuturor si peste tot. Ei bine, din iubire, Iisus alege aceasta forma prin care Se da noua, spre a Se face una cu noi. Sub aceasta forma, Iisus, prezent si real, patrunde in noi, spre a ne sfinti si calauzi la desavarsire.
Dar vai, cat de nepasator si chiar indaratnic se arata omul fata de che marea jertfei lui Iisus! Chiar de la in ceput, omul s-a aratat plin de ura si de rautate fata de Iisus. Omul n-a in teles si n-a pretuit aceasta iubire a Domnului Iisus! Caci in timp ce Dom nul, stapanit de dragoste, pregatea omului Trupul si Sangele Sau spre hra na (Mt 26, 26) si...
In dorul Lui fierbinte de-a ramane cu noi pentru totdeauna si a ne lumina, sfinti si calauzi pe-ale vietii cai, Iisus isi strange ucenicii si lor le incredintea za un dar nepretuit: e insasi Trupul si Sangele Sau, pecetluirea de totdeauna a dragostei Sale pentru noi. Ah, ce dar minunat! Cine va putea sa-l intelea ga?! i cine L-a indemnat pe Iisus la aceasta? Iubirea si numai Iubirea. Iisus este iubirea desavarsita. i intru toate s-a ostenit a ne convinge de sfan ta lui iubire. Ah, Doamne Iisuse, deschide-ne ochii ca sa intelegem iubirea Ta cereasca. Ajuta-ne sa auzim, cel putin acuma, strigatul jertfei Tale sfin te.
Dragostea curata cere unirea desavarsita a celor ce se iubesc; o unire pana la contopirea persoanelor imbracate in mantia iubirii. Din aceasta iubire, Iisus S-a dat noua si S-a facut una cu noi. Dragul meu cititor, de cate ori n-ai auzit sau poate chiar ai si vazut cum mama ori tata, inainte de a-si da sfarsitul, isi cheama rand pe rand copiii si le da ultima sarutare si ultimul sfat, iar ca pecetluire a acestor clipe de despartire pamanteasca, le imparte fiecaruia cate un dar, expresia dragostei de mama si parinte.
Ah, ce duioase si cat de zguduitoare sunt aceste clipe ale despartirii pamantesti! Cate lacrimi nu izvorasc atunci din ochii tuturor; si de la cel ce pleaca in lumea vesnicei, si de la cei ce raman sa-si duca mai departe calatoria vietii. Ultimul cuvant, ultimul dar sunt amintiri ce se pecetluiesc puternic si lasa urme adanci in suflete. Iubirea ce-i leaga pe unul de altul ii mana la aceasta intalnire si pecetluire a clipei celei din urma, pe care am putea-o numi clipa dragostei .
Iisus, Mantuitorul nostru scump si drag, este mai mult decat un parinte pamantesc. Dragostea Lui intrece orice iubire pamanteasca si nu sufera nici o comparatie. Ea este divina. De aceea, si darul lui Iisus este un dar cu totul deosebit. Inainte de-a Se inalta in slava, la Tatal ceresc, Iisus din nou isi strange ucenicii si, prin ei, ne lasa noua tuturor arvuna nemuririi si a fericirii vesnice: Trupul si Sangele Sau. Ah, ce dar minunat! Ce comoara pretioasa! Oricine primeste cu inima aprinsa de iubire catre Iisus acest dar devine mostenitor al vesniciei (In 6, 49-51). El nu mai gusta moartea, ci trece de-a dreptul in adevarata viata, pe care o avem nu mai in Iisus (In 5, 24), iar cine-L neso coteste isi pregateste o mare osanda pentru ziua maniei (I Cor 11, 27-29; In 3, 36).
Da, Iisus ne-a pregatit acest mare dar fiindca ne-a iubit cu o iubire sfan ta. Iisus patrunde in noi sub forma de mancare, ca cel mai inalt act al iubirii Sale.
Sub aceasta forma, de mancare si bau tura, Iisus Se uneste cu noi intr-un chip desavarsit, dupa cum se identifica si contopeste mancarea cu cei ce o ma nanca. Iisus face din noi, prin tainica Sa jertfa, altar si locas sfintit (I Cor 6, 19-20). Ah, cat de mult ne pretuieste Domnul! Iubirea Lui ne vrea cu gelo zie numai langa El, in locurile preainalte, unde ingerii canta si sufletele mantuite vesnic tresalta de bucurie. Draga cititor, de ce n-ai fi si tu acolo? De ce sa nu fii si tu un suflet fericit? Pricepe si asculta graiul dulce al jert fei lui Iisus si vino chiar acum la sanul Lui ocrotitor. Apleaca-te smerit sub cru cea inca sangeranda pentru tine si nu mai zabovi. Astazi esti chemat la poca inta, cu o iubire sfanta, dar maine cine stie daca nu cumva te vei gasi chiar in fata judecatii, unde va trebui sa-ti dai seama pana si de aceasta nepasare si indiferenta. Deschide-ti inima si vino la Domnul Iisus! Iisus Se face mancare si bautura pentru mine ca si pentru ti ne, manat de sfanta Lui iubire de a ne uni si inflacara pentru aceeasi iubire, singura mantuitoare.
In acest chip, Iisus patrunde in su fletele noastre si innoieste inimile, in care vrea sa picure viata noua de cres tin adevarat. Nu simti si nu vezi tu cata iubire este la Iisus? Smerit coboa ra intre noi, traieste umilit si pleaca alungat si injosit. Iar la urma, Se lasa noua tot in haina umilintei, sub forma painii si a vinului. Painea este alimen tul cel mai ieftin si mai comun, pus la indemana tuturor si peste tot. Ei bine, din iubire, Iisus alege aceasta forma prin care Se da noua, spre a Se face una cu noi. Sub aceasta forma, Iisus, prezent si real, patrunde in noi, spre a ne sfinti si calauzi la desavarsire.
Dar vai, cat de nepasator si chiar indaratnic se arata omul fata de che marea jertfei lui Iisus! Chiar de la in ceput, omul s-a aratat plin de ura si de rautate fata de Iisus. Omul n-a in teles si n-a pretuit aceasta iubire a Domnului Iisus! Caci in timp ce Dom nul, stapanit de dragoste, pregatea omului Trupul si Sangele Sau spre hra na (Mt 26, 26) si...
