Harul si pacea sa va fie inmultite. Iarasi ma intorc la epistolele Sfantului Pavel din Noul Testament. In toate epistolele, in afara de Epistola catre Evrei, Sfantul Pavel, dupa ce-si da numele, ca fratii sa stie de unde primesc scrisoarea, le spune: Harul si pacea , har si pace , pacea lui Dumnezeu Tatal, din partea Domnului []Harul si pacea sa va fie inmultite. Iarasi ma intorc la epistolele Sfantului Pavel din Noul Testament. In toate epistolele, in afara de Epistola catre Evrei, Sfantul Pavel, dupa ce-si da numele, ca fratii sa stie de unde primesc scrisoarea, le spune: Harul si pacea , har si pace , pacea lui Dumnezeu Tatal, din partea Domnului Iisus . Iar in amandoua Epistolele catre Timotei, pe langa harul si pacea , adauga si indurarea .

Dragii mei, fara har si fara pace, noi nu putem sa existam nici ca crestini, nici ca Lucrare, in general, nici ca Oaste vie si luptatoare. Fara har si fara pace, nu putem.

Prin har am fost adusi in aceasta stare. Prin har suntem mantuiti , spune Sfantul Apostol Pavel. i acesta este harul lui Dumnezeu. Har, pentru ca L-a trimis pe Domnul Iisus, pe Fiul Sau, Care a ridicat pacatele noastre, le-a ispasit purtandu-le pe Trupul Sau, pe lemnul Crucii. i prin har am primit iertarea, prin har este intoarcerea noastra, prin har S-a coborat Hristos la noi, prin har am fost adusi la El; dar si viata noastra de credinta, pana la sfarsitul vietii noastre, pana la trecerea noastra din viata, pana la venirea Domnului Iisus, tot prin har va fi. Apostol Pavel spune: Har si pace inaintea lui Dumnezeu! .

Insa Sfantul Pavel conditioneaza inmultirea harului de un lucru. El conditioneaza inmultirea si primirea harului de cunoasterea lui Iisus Hristos, de cunoasterea lui Dumnezeu.

Ce minunat este sufletul care are har si care are pace!Dar ce triste sunt fetele fratilor si adunarile care nu au nici har si care nu au nici pace! Uitati-va la toti cei care predica Lege , care predica porunci , care predica altceva, ce lipsa de bucurie este in inima lor si pe fata lor. De ce? Pentru ca n-au pace, n-au bucuria aceasta, nu au harul. Uitati-va la toti cei tulburati, la toti acei ce nu stiu nici ce-i drept, nici incotro merg, nici cine i-a trimis, nici unde i-a trimis. i atunci care este pricina acestor lucruri, a acestor stari? Este lipsa pacii din viata lor. Har si pace Harul si pacea sa va fie inmultite prin cunoasterea lui Dumnezeu. i in familie, harul insusi face lucrarea. Cand am trecut printr-o incercare oarecare, inmultindu-se harul, ce minunat, ce frumos am trecut! Incercarea la inceput ni se parea atat de grea si cu neputinta de trecut, dar ce usor am trecut-o pentru harul care ne-a fost inmultit, ca el a purtat partea cea mai grea si cu neputinta de trecut. i nu numai ca a purtat partea cea mai grea, dar ne-a purtat si pe noi si ne-a trecut cu bine prin aceasta incercare si uitati ca nu mai putem de bucurie! Deci vedeti lucrarea pe care o fac harul si pacea in viata noastra?Spun aceste doua lucruri, caci fara aceste doua lucruri nu este nici biruinta, nici viata, nu este nici inaintare duhovniceasca, nu este nimic. Inmultirea harului in viata noastra, inmultirea harului in Lucrare este conditionata de cunoasterea lui Dumnezeu si cunoasterea Domnului Iisus. i uitati-va la Parintele Iosif, cat de mult s-a ostenit el. i apoi la fratele Traian, cat de mult s-au ostenit ei ca sa se inmulteasca tot mai mult cunostinta de Dumnezeu si cunoasterea Domnului Iisus in viata poporului nostru. Ca, daca privim la un lucru de care s-au ocupat ei in viata lor zbuciumata pe acest pamant, apoi a fost aceasta: sa-L faca cunoscut pe Dumnezeu, sa-L faca cunoscut pe Hristos. i, in masura in care s-au ostenit, si aceasta cunostinta a lui Dumnezeu a crescut, a crescut cunostinta Domnului, fratii au crescut in harul si in cunostinta Domnului.

Ce biruinte mari au fost in aceasta Lucrare si cum a trecut biruitoare prin toate locurile! Dar uitati-va si la ramurile ca sa spunem asa si la partidele care uneori s-au despartit, cum au fost pe vremea Parintelui Iosif, cand a fost cu statutele [Cei din] partea cealalta, pentru ca n-au staruit in cunoasterea lui Dumnezeu, n-au staruit in cunoasterea Domnului Iisus, ei n-au avut har si n-au avut pace. In incercarea care ne-a lovit si pe noi, si pe ei, noi am trecut cu bine, Lucrarea a trecut cu bine, dar ei au cazut si n-au mai ramas.

Cat de multi au fost acei care s-au despartit de Parintele Iosif, care au iesit din Oastea Domnului asa cum au fost la inceput Dar unde mai sunt ei? Nu mai sunt. Din ce cauza? Pentru ca harul si pacea nu le-au fost inmultite. De ce? Pentru ca n-au staruit in cunoasterea lui Dumnezeu, in cunoasterea Domnului Iisus. S-au ocupat ei de multe lucruri bune, frumoase, de valoare, dar tocmai de lucrul care trebuia nu s-au ocupat. i tocmai aici a fost pierzarea lor. i raspunderea pe care o vor avea in fata lui Dumnezeu si plata pe care o vor primi nu vor putea sa o imparta cu nimeni altcineva. Dar Lucrarea care a ramas statornica, asa dupa cum a pornit de la inceput, ea a biruit. De ce? Pentru ca la vremea incercarii, harul si pacea i-au fost inmultite.

Dragii mei, si noi am pasit pe urmele Domnului si am gustat din bunatatea Lui, si am gustat din dragostea Lui, si am cunoscut dragostea lui Dumnezeu prin faptul ca Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau si El a murit pentru noi. Sa ramanem si noi la punctul acesta insemnat la vremea incercarii, cand bat vanturile invataturilor ratacitoare, caci avem nevoie de har, ca sa fim scapati. Avem nevoie de pace, care sa ne tina sufletul stabil si statornic, sa nu ni-l tulbure. i aceasta o avem si o vom avea numai prin cunoasterea Domnului. Cu cat Il vom cunoaste mai mult pe Domnul, vom cunoaste dragostea Lui, vom cere mai mult har si vom trece...