August 1974
Dupa catva timp primeam instiintarea ca Departamentul Cultelor a aprobat infiintarea unui post de functionar cu jumatate de norma, cu un salariu de 535 lei, la Oficiul Protopopesc Beius. i ca a aprobat numirea mea in acest post incepand cu data de 1 martie 1974. Asa a inceput o noua etapa pentru mine intr-un loc []Dupa catva timp primeam instiintarea ca Departamentul Cultelor a aprobat infiintarea unui post de functionar cu jumatate de norma, cu un salariu de 535 lei, la Oficiul Protopopesc Beius. i ca a aprobat numirea mea in acest post incepand cu data de 1 martie 1974.
Asa a inceput o noua etapa pentru mine intr-un loc unde stiam ca sunt pus anume sa fiu tinut necontenit sub cea mai stricta supraveghere si sa fiu impiedicat de la orice intalnire cu fratii.
Slavit sa fie Domnul! mi-am zis. Nimic nu se intampla fara voia Lui. El stie sa schimbe totul in bine si va scoate o minune si de aici!Asa cum a si scos.
Dar, stiind unde sunt pus si cum sunt privit intre cei cu care va trebui sa lucrez, m-am rugat staruitor Domnului Iisus sa ma ajute sa ma port si in acest loc asa cum s-ar purta El daca ar fi in locul meu. i pana acum m-a ajutat.
Trecusera cinci luni de cand lucram aici era prin luna august cand, in tr o dimineata, ma pomenesc la birou cu ofiterul de care ma despartisem in fata episcopului in luna februarie. Vii cu mine pana la Militie!M-am suit in masina lui care astepta afara.
Acolo un necunoscut inalt si elegant ma intreaba scurt: La ce lucrezi acum? La de toate cata este nevoie, am raspuns eu, vorbind despre serviciu. Nu la serviciu! Acasa! Nu inteleg la ce va referiti! Ce lucrare faci dumneata acum pentru Oastea Domnului? O istorie, ceva? Hai, spune, caci si asa noi avem dovezi precise despre aceasta lucrare si, daca vrei, ti le aratam. Asa ca n-are rost sa mai ascunzi, nici sa ne mai intarzii. Noi dupa lucrarea asta am venit pana aici!Daca nu vrei sa ne-o dai de bunavoie, dumneata stii ca noi, cand vrem sa aflam ceva, apoi aflam! Oriunde ar fi ascuns acel ceva! O vom afla si pe asta, daca vrei! Eu n-am ascuns nimic. Tot ce am lucrat este acolo la indemana. Dar eu cred ca dumneavoastra va referiti la niste insemnari pe care mi le-am facut mai demult ca un jurnal al vietii mele si in care se vorbeste si despre evenimentele petrecute in Oastea Domnului Eu din copilarie am intrat in Oastea Domnului, asa ca istoria vietii mele s-a impletit strans cu istoria acestei miscari religioase. Asta este tot ce am referitor la intrebarea dumneavoastra. Bine! zise strainul. i, uitandu-se spre capitanul de la Oradea, ii zise: Va duceti la dansul acasa, luati tot ce are si veniti inapoi cat mai repede. Ne grabim. Ei, domnule Dorz, zise capitanul cand eram in masina mergand catre locuinta mea, iarasi ne-am intalnit! Nu vrei dumneata sa ne lasi pe noi in pace. Vrei mereu sa te intalnesti cu mine? Poate este ultima data, domnule maior (i-am zis maior, cum il auzisem pe episcop). i dupa aceea poate ne vom mai intalni numai o singura data: inaintea judecatii lui Dumnezeu, ca sa ne primim plata fiecare dupa cum am lucrat. Prostii! Dumneata mai crezi in asta? i dumneavoastra veti crede maine daca nu credeti astazi! In curand nu va mai crede nimeni in Dumnezeu. Educatia, cultura, tehnica, civilizatia moderna vor spulbera toate aceste superstitii, asa incat nimeni nu va mai da un ban pe ele, nici pe Dumnezeul tau. Cata vreme va fi pe pamant suferinta, boala si moarte, oamenii vor avea totdeauna nevoie de Dumnezeu si nimeni nu va putea fara El. Cand veti putea desfiinta suferinta, boala si moartea, atunci poate. Dar pana atunci nu. Cei care vad acum filme, citesc carti, se bucura de confort nu au nici o nevoie de Dumnezeu. i, pe masura ce trece timpul, toti vor fi asa! Acum vorbiti in felul acesta fiindca va simtiti tare, sanatos si sus. Va veni insa vremea cand nu veti mai fi nici puternic, nici sus. Veti ajunge slab, bolnav si jos. Atunci, cand veti astepta moartea pe un pat de spital sau undeva singur si parasit o, ce nevoie veti simti dupa DumnezeuLa ce va va ajuta atunci daca va veni cineva sa va spuna: Bucurati-va, iata un film frumos, o carte de aventuri interesanta, o conferinta, un festival, o petrecere? Asta n-o stii dumneata.
Am ajuns acasa! M-am dus intins in podul sopronului unde aveam intr-o cutie caietele cu conceptele primului volum din istoria asta.
Aflasem de la fratele Cornel din Simeria ca luasera de la el in luna trecuta, la o perchezitie, o scrisoare prin care el spunea amanuntit cuiva dintre frati ca eu ma ocup intens cu scrierea istoriei Oastei. In urma acelei scrisori, venisera la mine si mi-o cautau acum. Ma asteptam la asta si de aceea pregatisem aceste lucruri, ca sa am ce sa le dau.
Le-am dat caietele cu insemnari. Dar langa ele mai erau inca si alte caiete. Le pusesem anume acolo, spre a fi sacrificate cand vor veni la perchezitia asta la care ma asteptam, cum spun, inca de cand aflasem cele de la fratele Cornel. tiam bine ca...
Asa a inceput o noua etapa pentru mine intr-un loc unde stiam ca sunt pus anume sa fiu tinut necontenit sub cea mai stricta supraveghere si sa fiu impiedicat de la orice intalnire cu fratii.
Slavit sa fie Domnul! mi-am zis. Nimic nu se intampla fara voia Lui. El stie sa schimbe totul in bine si va scoate o minune si de aici!Asa cum a si scos.
Dar, stiind unde sunt pus si cum sunt privit intre cei cu care va trebui sa lucrez, m-am rugat staruitor Domnului Iisus sa ma ajute sa ma port si in acest loc asa cum s-ar purta El daca ar fi in locul meu. i pana acum m-a ajutat.
Trecusera cinci luni de cand lucram aici era prin luna august cand, in tr o dimineata, ma pomenesc la birou cu ofiterul de care ma despartisem in fata episcopului in luna februarie. Vii cu mine pana la Militie!M-am suit in masina lui care astepta afara.
Acolo un necunoscut inalt si elegant ma intreaba scurt: La ce lucrezi acum? La de toate cata este nevoie, am raspuns eu, vorbind despre serviciu. Nu la serviciu! Acasa! Nu inteleg la ce va referiti! Ce lucrare faci dumneata acum pentru Oastea Domnului? O istorie, ceva? Hai, spune, caci si asa noi avem dovezi precise despre aceasta lucrare si, daca vrei, ti le aratam. Asa ca n-are rost sa mai ascunzi, nici sa ne mai intarzii. Noi dupa lucrarea asta am venit pana aici!Daca nu vrei sa ne-o dai de bunavoie, dumneata stii ca noi, cand vrem sa aflam ceva, apoi aflam! Oriunde ar fi ascuns acel ceva! O vom afla si pe asta, daca vrei! Eu n-am ascuns nimic. Tot ce am lucrat este acolo la indemana. Dar eu cred ca dumneavoastra va referiti la niste insemnari pe care mi le-am facut mai demult ca un jurnal al vietii mele si in care se vorbeste si despre evenimentele petrecute in Oastea Domnului Eu din copilarie am intrat in Oastea Domnului, asa ca istoria vietii mele s-a impletit strans cu istoria acestei miscari religioase. Asta este tot ce am referitor la intrebarea dumneavoastra. Bine! zise strainul. i, uitandu-se spre capitanul de la Oradea, ii zise: Va duceti la dansul acasa, luati tot ce are si veniti inapoi cat mai repede. Ne grabim. Ei, domnule Dorz, zise capitanul cand eram in masina mergand catre locuinta mea, iarasi ne-am intalnit! Nu vrei dumneata sa ne lasi pe noi in pace. Vrei mereu sa te intalnesti cu mine? Poate este ultima data, domnule maior (i-am zis maior, cum il auzisem pe episcop). i dupa aceea poate ne vom mai intalni numai o singura data: inaintea judecatii lui Dumnezeu, ca sa ne primim plata fiecare dupa cum am lucrat. Prostii! Dumneata mai crezi in asta? i dumneavoastra veti crede maine daca nu credeti astazi! In curand nu va mai crede nimeni in Dumnezeu. Educatia, cultura, tehnica, civilizatia moderna vor spulbera toate aceste superstitii, asa incat nimeni nu va mai da un ban pe ele, nici pe Dumnezeul tau. Cata vreme va fi pe pamant suferinta, boala si moarte, oamenii vor avea totdeauna nevoie de Dumnezeu si nimeni nu va putea fara El. Cand veti putea desfiinta suferinta, boala si moartea, atunci poate. Dar pana atunci nu. Cei care vad acum filme, citesc carti, se bucura de confort nu au nici o nevoie de Dumnezeu. i, pe masura ce trece timpul, toti vor fi asa! Acum vorbiti in felul acesta fiindca va simtiti tare, sanatos si sus. Va veni insa vremea cand nu veti mai fi nici puternic, nici sus. Veti ajunge slab, bolnav si jos. Atunci, cand veti astepta moartea pe un pat de spital sau undeva singur si parasit o, ce nevoie veti simti dupa DumnezeuLa ce va va ajuta atunci daca va veni cineva sa va spuna: Bucurati-va, iata un film frumos, o carte de aventuri interesanta, o conferinta, un festival, o petrecere? Asta n-o stii dumneata.
Am ajuns acasa! M-am dus intins in podul sopronului unde aveam intr-o cutie caietele cu conceptele primului volum din istoria asta.
Aflasem de la fratele Cornel din Simeria ca luasera de la el in luna trecuta, la o perchezitie, o scrisoare prin care el spunea amanuntit cuiva dintre frati ca eu ma ocup intens cu scrierea istoriei Oastei. In urma acelei scrisori, venisera la mine si mi-o cautau acum. Ma asteptam la asta si de aceea pregatisem aceste lucruri, ca sa am ce sa le dau.
Le-am dat caietele cu insemnari. Dar langa ele mai erau inca si alte caiete. Le pusesem anume acolo, spre a fi sacrificate cand vor veni la perchezitia asta la care ma asteptam, cum spun, inca de cand aflasem cele de la fratele Cornel. tiam bine ca...
