Luminoasa Evanghelie de la început
Propovaduindu-L pe Hristos cel Viu, aflarea Lui prin nasterea din nou si vestirea Lui printr-o viata predata si traita cu plinatate pentru El, credinta si marturisirea lui Iisus cel Rastignit prin toata vorbirea si fapta inspirate de Cuvantul si Duhul Sfant au devenit poruncile de aur si de foc din care s-a inchegat []Propovaduindu-L pe Hristos cel Viu, aflarea Lui prin nasterea din nou si vestirea Lui printr-o viata predata si traita cu plinatate pentru El, credinta si marturisirea lui Iisus cel Rastignit prin toata vorbirea si fapta inspirate de Cuvantul si Duhul Sfant au devenit poruncile de aur si de foc din care s-a inchegat Evanghelia traita si propovaduita in Oastea Domnului de la inceputul ei.
Parintele Iosif si Oastea Domnului faceau astfel, cu fapta, pentru Biserica noastra desi nu se pomenea numele Bisericii la fiecare rand sau cuvant de mii de ori mai mult decat acei care tot repetau numele Bisericii pana la pierderea rabdarii ascultatorilor lor.
O, ce Evanghelie stralucita era aceasta! Ce lumina capatau prin ea si pentru ea toate invataturile si practicile biblice ale credintei si Bisericii noastre!Ce inalt inteles dadeau cunoasterea si trairea lui Hristos intregii noastre vieti religioase!Oastea Domnului a facut dintr-odata un salt ceresc in cunoasterea si trairea vie a Evangheliei in Biserica si in credinta noastra. Iar acest salt ceresc l-a facut prin viata si marturisirea sfanta a Parintelui Iosif, acest mare om trimis de Dumnezeu, la noi, cu acest mesaj divin, cu aceasta solie dumnezeiasca, a carei insemnatate abia atat de putini au putut-o simti.
Evanghelia propovaduita de Parintele Iosif, prin toata credinta si trairea Lui, era de o curatie si de o valoare ca aceea a Sfintilor Apostoli, a Sfintilor Parinti, a Sfintilor Martiri si Mucenici din vremile de aur ale crestinismului. Dupa cum spune Sf. Ap. Petru catre cei care au capatat o credinta de acelasi pret cu a noastra, prin dreptatea Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos (II Petru 1, 1).
Iar lucrul acesta era dovedit de aceleasi roade care insoteau atunci Evanghelia si marturisirea facuta de ei. Era dovedit de minunile de convertire, de invierile din moartea pacatului, de vindecarile de bolile patimilor, de innoirile si transformarile facute de Duhul Sfant in viata celor care veneau in Oaste acum.
Asemenea acelora de atunci din Faptele si Epistolele Sfintilor Apostoli!O, inca o data: ce fericit ar fi fost viitorul poporului nostru, daca cei raspunzatori de soarta lui si a Bisericii ar fi inteles atunci glasul Domnului! i daca ar fi sarit cu totii sa ajute la implinirea fericita a planului lui Dumnezeu cu noi si pentru noi, prin Lucrarea aceasta minunata.
Privind la acest miraculos inceput, oricine isi poate usor inchipui la ce rezultat fericit s-ar fi ajuns curand, daca acei care aveau raspunderea si puterea in tara si in Biserica ar fi inteles marea valoare si slavitul scop al acestei Lucrari duhovnicesti pentru poporul nostru si pentru inca cine stie cate alte popoare si generatii.
Biblia si credinta cea vie si luptatoare ne-ar fi adus curand intr-o stare din care toate problemele, chiar si cele...
Parintele Iosif si Oastea Domnului faceau astfel, cu fapta, pentru Biserica noastra desi nu se pomenea numele Bisericii la fiecare rand sau cuvant de mii de ori mai mult decat acei care tot repetau numele Bisericii pana la pierderea rabdarii ascultatorilor lor.
O, ce Evanghelie stralucita era aceasta! Ce lumina capatau prin ea si pentru ea toate invataturile si practicile biblice ale credintei si Bisericii noastre!Ce inalt inteles dadeau cunoasterea si trairea lui Hristos intregii noastre vieti religioase!Oastea Domnului a facut dintr-odata un salt ceresc in cunoasterea si trairea vie a Evangheliei in Biserica si in credinta noastra. Iar acest salt ceresc l-a facut prin viata si marturisirea sfanta a Parintelui Iosif, acest mare om trimis de Dumnezeu, la noi, cu acest mesaj divin, cu aceasta solie dumnezeiasca, a carei insemnatate abia atat de putini au putut-o simti.
Evanghelia propovaduita de Parintele Iosif, prin toata credinta si trairea Lui, era de o curatie si de o valoare ca aceea a Sfintilor Apostoli, a Sfintilor Parinti, a Sfintilor Martiri si Mucenici din vremile de aur ale crestinismului. Dupa cum spune Sf. Ap. Petru catre cei care au capatat o credinta de acelasi pret cu a noastra, prin dreptatea Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos (II Petru 1, 1).
Iar lucrul acesta era dovedit de aceleasi roade care insoteau atunci Evanghelia si marturisirea facuta de ei. Era dovedit de minunile de convertire, de invierile din moartea pacatului, de vindecarile de bolile patimilor, de innoirile si transformarile facute de Duhul Sfant in viata celor care veneau in Oaste acum.
Asemenea acelora de atunci din Faptele si Epistolele Sfintilor Apostoli!O, inca o data: ce fericit ar fi fost viitorul poporului nostru, daca cei raspunzatori de soarta lui si a Bisericii ar fi inteles atunci glasul Domnului! i daca ar fi sarit cu totii sa ajute la implinirea fericita a planului lui Dumnezeu cu noi si pentru noi, prin Lucrarea aceasta minunata.
Privind la acest miraculos inceput, oricine isi poate usor inchipui la ce rezultat fericit s-ar fi ajuns curand, daca acei care aveau raspunderea si puterea in tara si in Biserica ar fi inteles marea valoare si slavitul scop al acestei Lucrari duhovnicesti pentru poporul nostru si pentru inca cine stie cate alte popoare si generatii.
Biblia si credinta cea vie si luptatoare ne-ar fi adus curand intr-o stare din care toate problemele, chiar si cele...
