În Oaste avem şi dezertori Iată pe ostaşul care, „la vreme de ispită“, se clatină!

TO I CEI CARE INTRA IN OASTE vor avea multe de suferit Ca orisice armata, Oastea Domnului isi are si ea dezertorii ei, adica acei care au parasit frontul luptei sufletesti in care fagaduisera ca intra. Au parasit acest front si s-au dat prizonieri diavolului, adica s-au intors iar in mocirla faradelegilor din care iesisera. Au []TO I CEI CARE INTRA IN OASTE vor avea multe de suferit Ca orisice armata, Oastea Domnului isi are si ea dezertorii ei, adica acei care au parasit frontul luptei sufletesti in care fagaduisera ca intra. Au parasit acest front si s-au dat prizonieri diavolului, adica s-au intors iar in mocirla faradelegilor din care iesisera. Au cazut pe campul de lupta al mantuirii sufletesti, infranti de patimi si ispite. Aceasta dezertare incepe cu o clatinare. In fata ispitelor, unii incep a se clatina. O lege a razboaielor aceasta este: Orice pozitie cucerita trebuie intarita si aparata, caci, dupa cuprinderea ei, urmeaza contraatacul vrajmasului. Asa e si in lupta mantuirii sufletesti. Cei ce nu se intaresc mereu cu priveghere si rugaciune, cei ce stau pe loc si nu inainteaza mereu in lupta mantuirii, sunt in chipul de ala-turi. Inima lor e ca o cetate biruita de ispitele Satanei. O! ce lucru grozav este un ostas al Domnului care se clatina si cade! Un astfel de ostas da dovada ca n-a fost un aluat dospit pentru slujba Domnului, n-a trecut cu adevarat prin nasterea din nou, caci oricine este nascut din Dumnezeu biruieste lumea si cel rau nu-l poate atinge (I Ioan 5, 4). Iata,...