„NOE, NOE, SLOBOZI-NE ŞI PE NOI ÎN CORABIE!“…
Cand s-au ivit norii vestitori de primejdie Noe a intrat in corabie cu familia lui si doua cate doua din orice faptura care are suflare de viata, precum ii poruncise lui Domnul Dumnezeu. Apoi Domnul a inchis usa dupa El a incuiat Domnul Dumnezeu usa pe dinafara (Fac. 7, 15-16). Dupa ce a intrat Noe []Cand s-au ivit norii vestitori de primejdie Noe a intrat in corabie cu familia lui si doua cate doua din orice faptura care are suflare de viata, precum ii poruncise lui Domnul Dumnezeu. Apoi Domnul a inchis usa dupa El a incuiat Domnul Dumnezeu usa pe dinafara (Fac. 7, 15-16).
Dupa ce a intrat Noe in corabie, au inceput ploile si potopul. i a cazut ploaie pe pamant patruzeci de zile si patruzeci de nopti si crestea apa si se inmultea foarte pe pamant (Fac. 7, 17-18).
Ce vor fi facut pacatosii in timpul acesta? Ne putem inchipui. La inceput nu vor fi dat insemnatate ploilor. Vor fi crezut ca sunt niste ploi ca altele. Dar cand au inceput a veni valurile si ploaia se revarsa inainte, o spaima mare i-a cuprins. Abia atunci si-au adus aminte de vorbele lui Noe, ca va fi potop. Oameni buni, vor fi strigat batranii se plineste ceea ce a spus mos Noe vine potopul vine prapadul. Spaima incepu sa alerge de la om la om, din sat in sat Apele incepura a ineca locurile mai joase. O spaima mare cuprinse pe tot omul. Toata lumea alerga acum spre corabia lui Noe si cerea intrare, dar acum era prea tarziu. Corabia era incuiata. Insusi Domnul Dumnezeu o incuiase pe dinafara (Fac. 7, 16).
O ceata de oameni bate cu putere in usa corabiei, strigand: Noe, Noe, deschide-ne usa! Cine sunteti voi? intreba Noe. Noi suntem vecinii tai Noi suntem cei care veneam seara la tine si ascultam predicile tale tii cat de mult ne placeau cuvintele tale tii bine, mos Noe, ca ne pusesem si noi in gand sa ne lasam de rautati si sa intram in corabia ta Slobozi-ne, Noe! Ei, dragii mei va fi spus Noe apoi vedeti, va spuneam eu sa n-amanati aceste lucruri Ce folos ca va placea Cuvantul lui Dumnezeu, daca n-ati iesit la vreme din rautati Ce folos ca ati ascultat cu placere 120 de ani cuvintele mele, dar n-ati intrat la timp in corabie? De altcum eu nu mai pot face nimic pentru voi Chiar daca as vrea sa va slobod, nu pot, caci Domnul Dumnezeu a incuiat usa pe dinafara.
O alta ceata de oameni bate la usa corabiei: Noe, Noe, deschide-ne usa corabiei! Cine sunteti voi? Noi suntem lucratorii care ti-am ajutat la cladirea corabiei. tii bine ca am lucrat impreuna cu tine si familia ta 120 de ani la corabia aceasta. Slobozi-ne acum si pe noi in ea! Ei, dragii mei va fi raspuns Noe e adevarat ca si voi ati lucrat la corabia aceasta. Dar voi ati lucrat cu ziua si pentru bani, pentru castig. Nu credinta v-a adus la lucru, ci castigul si plata ce vi le-am dat! (Ma gandesc aici la acei vestitori ai Evangheliei care vad in slujba lor numai o cariera, ca si oricare alta, de facut castig banesc cu ea). Aduceti-va aminte ca si voi radeati de corabia mea Nici voi n-ati crezut in potop Ati lucrat numai de dragul castigului. De altcum, eu chiar daca as vrea, nu pot face nimic pentru voi, caci Dumnezeu a incuiat corabia.
O alta ceata bate la usa corabiei: Noe, Noe, deschide-ne usa! Cine sunteti voi? Noi suntem, Noe, cei care am ras de corabia ta si de predicile tale. Dar acum ne pare rau. Acum numai, vedem in ce nebunie mare am trait. Iarta-ne, mos Noe, si ne sloboade in corabie! O, dragii mei, va fi raspuns Noe 120 de ani am strigat neincetat pe voi sa va lasati de rautati, dar voi ati ras de chemarea mea. Acum v-ati trezit, dar e prea tarziu. Pocainta voastra bate la usa, dar aceasta pocainta e o pocainta prea tarzie. Nu va mai poate ajuta De altcum, eu nici nu pot sa fac nimic pentru voi, caci Dumnezeu a incuiat usa pe dinafaraCeea ce s-a petrecut in timpul lui Noe, se petrece si azi si se va petrece si cand va veni Fiul Omului. Pacatosii traiesc in nepasare de cele sufletesti. Ei se trezesc numai cand soseste potopul, cand soseste moartea, dar atunci e prea tarziu, e prea tarziu!Spaima din timpul potopului inchipuie spaima din ziua de...
Dupa ce a intrat Noe in corabie, au inceput ploile si potopul. i a cazut ploaie pe pamant patruzeci de zile si patruzeci de nopti si crestea apa si se inmultea foarte pe pamant (Fac. 7, 17-18).
Ce vor fi facut pacatosii in timpul acesta? Ne putem inchipui. La inceput nu vor fi dat insemnatate ploilor. Vor fi crezut ca sunt niste ploi ca altele. Dar cand au inceput a veni valurile si ploaia se revarsa inainte, o spaima mare i-a cuprins. Abia atunci si-au adus aminte de vorbele lui Noe, ca va fi potop. Oameni buni, vor fi strigat batranii se plineste ceea ce a spus mos Noe vine potopul vine prapadul. Spaima incepu sa alerge de la om la om, din sat in sat Apele incepura a ineca locurile mai joase. O spaima mare cuprinse pe tot omul. Toata lumea alerga acum spre corabia lui Noe si cerea intrare, dar acum era prea tarziu. Corabia era incuiata. Insusi Domnul Dumnezeu o incuiase pe dinafara (Fac. 7, 16).
O ceata de oameni bate cu putere in usa corabiei, strigand: Noe, Noe, deschide-ne usa! Cine sunteti voi? intreba Noe. Noi suntem vecinii tai Noi suntem cei care veneam seara la tine si ascultam predicile tale tii cat de mult ne placeau cuvintele tale tii bine, mos Noe, ca ne pusesem si noi in gand sa ne lasam de rautati si sa intram in corabia ta Slobozi-ne, Noe! Ei, dragii mei va fi spus Noe apoi vedeti, va spuneam eu sa n-amanati aceste lucruri Ce folos ca va placea Cuvantul lui Dumnezeu, daca n-ati iesit la vreme din rautati Ce folos ca ati ascultat cu placere 120 de ani cuvintele mele, dar n-ati intrat la timp in corabie? De altcum eu nu mai pot face nimic pentru voi Chiar daca as vrea sa va slobod, nu pot, caci Domnul Dumnezeu a incuiat usa pe dinafara.
O alta ceata de oameni bate la usa corabiei: Noe, Noe, deschide-ne usa corabiei! Cine sunteti voi? Noi suntem lucratorii care ti-am ajutat la cladirea corabiei. tii bine ca am lucrat impreuna cu tine si familia ta 120 de ani la corabia aceasta. Slobozi-ne acum si pe noi in ea! Ei, dragii mei va fi raspuns Noe e adevarat ca si voi ati lucrat la corabia aceasta. Dar voi ati lucrat cu ziua si pentru bani, pentru castig. Nu credinta v-a adus la lucru, ci castigul si plata ce vi le-am dat! (Ma gandesc aici la acei vestitori ai Evangheliei care vad in slujba lor numai o cariera, ca si oricare alta, de facut castig banesc cu ea). Aduceti-va aminte ca si voi radeati de corabia mea Nici voi n-ati crezut in potop Ati lucrat numai de dragul castigului. De altcum, eu chiar daca as vrea, nu pot face nimic pentru voi, caci Dumnezeu a incuiat corabia.
O alta ceata bate la usa corabiei: Noe, Noe, deschide-ne usa! Cine sunteti voi? Noi suntem, Noe, cei care am ras de corabia ta si de predicile tale. Dar acum ne pare rau. Acum numai, vedem in ce nebunie mare am trait. Iarta-ne, mos Noe, si ne sloboade in corabie! O, dragii mei, va fi raspuns Noe 120 de ani am strigat neincetat pe voi sa va lasati de rautati, dar voi ati ras de chemarea mea. Acum v-ati trezit, dar e prea tarziu. Pocainta voastra bate la usa, dar aceasta pocainta e o pocainta prea tarzie. Nu va mai poate ajuta De altcum, eu nici nu pot sa fac nimic pentru voi, caci Dumnezeu a incuiat usa pe dinafaraCeea ce s-a petrecut in timpul lui Noe, se petrece si azi si se va petrece si cand va veni Fiul Omului. Pacatosii traiesc in nepasare de cele sufletesti. Ei se trezesc numai cand soseste potopul, cand soseste moartea, dar atunci e prea tarziu, e prea tarziu!Spaima din timpul potopului inchipuie spaima din ziua de...
