Ascultarea de Dumnezeu
(Luca 5, 1-11) Pescuirea minunata Activitatea Mantuitorului Iisus Hristos a inceput si s-a incheiat cu cate o pescuire minunata. Ele au fost savarsite in acelasi loc si aproape in acelasi cerc de martori, dupa spusele Sfintilor Evanghelisti Luca si Ioan, care le-au surprins in scrierile lor. Minunile. in general, urmau unor prelegeri. Aproape de fiecare [](Luca 5, 1-11)Pescuirea minunataActivitatea Mantuitorului Iisus Hristos a inceput si s-a incheiat cu cate o pescuire minunata. Ele au fost savarsite in acelasi loc si aproape in acelasi cerc de martori, dupa spusele Sfintilor Evanghelisti Luca si Ioan, care le-au surprins in scrierile lor.
Minunile. in general, urmau unor prelegeri. Aproape de fiecare data, cuvantarile trebuiau sustinute de cate o minune.
Pescuirea minunata, relatata de Sfantul Evanghelist Luca (5, 1-11), reprezinta implinirea unei profetii vechi-testamentare, care zice:Iata, voi trimite multime de pescari, zice Domnul, si-i vor pescui; iar apoi voi trimite multime de vanatori, si-i vor vana de prin toti muntii, de pe toate dealurile si de prin crapaturile stancilor. (Ieremia 16, 16)Sfantul Chiril al Alexandriei considera ca pescarii adusi in discutia versetului sunt apostolii, iar vanatorii sunt preotii din toate timpurile.
Pescuirea minunataSfantul Evanghelist Luca plaseaza pescuirea minunata la inceputul activitatii Mantuitorului Iisus Hristos. Pe cand Sfantul Evanghelist Ioan vorbeste despre cea de-a doua pescuire minunata (21, 1-14), care a avut loc imediat dupa Invierea Domnului. Aceste minuni simbolizeaza misterul Bisericii in dubla sa ispostaza, vremelnica si vesnica, impiedicand o permanenta trecere din istoric in eshatologic.
Fericitul Augustin crede ca minunea relatata de Sfantul Evanghelist Luca prefigureaza Biserica ce avea sa ia fiinta. Pe cand cea consemnata de Sfantul Evanghelist Ioan se refera la Biserica de la sfarsitul veacurilor.
Pescuirea minunata s-a petrecu pe Lacul Ghenizaret, sau Marea Galileii, sau Tiberiadei, cum i se mai spunea respectivului lac. Pe fondul unui raport de colaborare si ascultare a Apostolilor de Hristos (Luca 5, 5-6). Asadar, dupa ce Hristos a adresat cuvant multumilor, mai intai de pe tarmul marii, iar mai apoi din corabioara-amvon a lui Petru si a lui Andrei semn ca, dupa ce ne hranim sufletul cu rugaciune, trebuie sa trudim si pentru hrana trupului. I-a poruncit lui Petru sa vasleasca spre ape mai adanci si acolo sa arunce mrejele, abia drese, ca sa pescuiasca.
Pescuirea minunataAdancul despre care face vorbire prefigureaza adancul tainelor lui Dumnezeu. Corabia in care a urcat Hristos anticipa Biserica pe care o va intemeia El prin Jertfa Sa. Si respectiv prin predica Apostolilor, care vor deveni astfel pescari de oameni.
Circumspect, Simon Petru desi Il cunostea pe Hristos de relativ putin timp- I-a spus: Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar dupa cuvantul Tau, voi arunca mrejele (Luca 5, 5). In ciuda evidentei intarita de experienta lor de pescari, desi nu era timpul propice pescuirii, fiind miezul zilei, ei fac asa cum li s-a poruncit.
Cuvintele de invatatura adresate de Iisus multimii isi faceau simtit ecoul in inima lui Petru. Poate ca acesta nu cunostea cuvintele lui Samuel:Ascultarea de Dumnezeu este mai buna decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilorI ( I Regi 15, 22). Ca era om fara carte si simplu (Fapte 4, 13), dar cu siguranta le traia. Cei doi au facut precum li s-a poruncit. Si aruncand mrejele, au prins multime mare de peste, incat li se rupeau mrejele (Luca 5, 6). Tineau tare navoadele lor, pe care abia le reparasera. Dar mai mult tineau la Mantuitorul, dovada fiind ascultarea lor, intrucat n-au invocat faptul ca de acele mreje depindea existenta lor si a familiilor lor.
Pescuirea minunataSfintii Parinti spun ca mrejele rupte, aduse in atentia cititorului, anticipau schismele si dezbinarile din Biserica lui Hristos.
Iubirea Sfintilor Apostoli fata de Hristos i-a facut sa pretuiasca si mai mult ascultarea din care izvoraste unitatea Bisericii. Iata de ce si atunci, cu prilejul pescuirii minunate, si in istoria Bisericii, truda Sfintilor Apostoli nu a fost in zadar. Si aceasta pentru ca, dupa chemarea la apostolat, ei n-au mai pornit pe mare singuri. Hristos era cu ei, asa incat osteneala le-a devenit roditoare. Lucrarea lor era lucrarea lui Hristos.
Neputinciosi in fata minunii, ei au facut semn celor din cealalta corabioara, fiilor lui Zevedi, Ioan si Iacov (Luca 5, 7), sa vina sa le ajute (Luca 5, 7). Greutatea pestilor depasea nu doar puterea lor fizica, ci si puterea lor de intelegere. Caci plinirea harului depaseste orice limita rationala.
Pescuirea minunataSe petrecea sub privirile lor o minune, dar o minune pe care ei nu erau capabili sa o inteleaga. Apostolii au incercat sa pescuiasca toata noapte, dar in zadar. Insa acum, lacul se dovedeste a fi bogat...
Minunile. in general, urmau unor prelegeri. Aproape de fiecare data, cuvantarile trebuiau sustinute de cate o minune.
Pescuirea minunata, relatata de Sfantul Evanghelist Luca (5, 1-11), reprezinta implinirea unei profetii vechi-testamentare, care zice:Iata, voi trimite multime de pescari, zice Domnul, si-i vor pescui; iar apoi voi trimite multime de vanatori, si-i vor vana de prin toti muntii, de pe toate dealurile si de prin crapaturile stancilor. (Ieremia 16, 16)Sfantul Chiril al Alexandriei considera ca pescarii adusi in discutia versetului sunt apostolii, iar vanatorii sunt preotii din toate timpurile.
Pescuirea minunataSfantul Evanghelist Luca plaseaza pescuirea minunata la inceputul activitatii Mantuitorului Iisus Hristos. Pe cand Sfantul Evanghelist Ioan vorbeste despre cea de-a doua pescuire minunata (21, 1-14), care a avut loc imediat dupa Invierea Domnului. Aceste minuni simbolizeaza misterul Bisericii in dubla sa ispostaza, vremelnica si vesnica, impiedicand o permanenta trecere din istoric in eshatologic.
Fericitul Augustin crede ca minunea relatata de Sfantul Evanghelist Luca prefigureaza Biserica ce avea sa ia fiinta. Pe cand cea consemnata de Sfantul Evanghelist Ioan se refera la Biserica de la sfarsitul veacurilor.
Pescuirea minunata s-a petrecu pe Lacul Ghenizaret, sau Marea Galileii, sau Tiberiadei, cum i se mai spunea respectivului lac. Pe fondul unui raport de colaborare si ascultare a Apostolilor de Hristos (Luca 5, 5-6). Asadar, dupa ce Hristos a adresat cuvant multumilor, mai intai de pe tarmul marii, iar mai apoi din corabioara-amvon a lui Petru si a lui Andrei semn ca, dupa ce ne hranim sufletul cu rugaciune, trebuie sa trudim si pentru hrana trupului. I-a poruncit lui Petru sa vasleasca spre ape mai adanci si acolo sa arunce mrejele, abia drese, ca sa pescuiasca.
Pescuirea minunataAdancul despre care face vorbire prefigureaza adancul tainelor lui Dumnezeu. Corabia in care a urcat Hristos anticipa Biserica pe care o va intemeia El prin Jertfa Sa. Si respectiv prin predica Apostolilor, care vor deveni astfel pescari de oameni.
Circumspect, Simon Petru desi Il cunostea pe Hristos de relativ putin timp- I-a spus: Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar dupa cuvantul Tau, voi arunca mrejele (Luca 5, 5). In ciuda evidentei intarita de experienta lor de pescari, desi nu era timpul propice pescuirii, fiind miezul zilei, ei fac asa cum li s-a poruncit.
Cuvintele de invatatura adresate de Iisus multimii isi faceau simtit ecoul in inima lui Petru. Poate ca acesta nu cunostea cuvintele lui Samuel:Ascultarea de Dumnezeu este mai buna decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilorI ( I Regi 15, 22). Ca era om fara carte si simplu (Fapte 4, 13), dar cu siguranta le traia. Cei doi au facut precum li s-a poruncit. Si aruncand mrejele, au prins multime mare de peste, incat li se rupeau mrejele (Luca 5, 6). Tineau tare navoadele lor, pe care abia le reparasera. Dar mai mult tineau la Mantuitorul, dovada fiind ascultarea lor, intrucat n-au invocat faptul ca de acele mreje depindea existenta lor si a familiilor lor.
Pescuirea minunataSfintii Parinti spun ca mrejele rupte, aduse in atentia cititorului, anticipau schismele si dezbinarile din Biserica lui Hristos.
Iubirea Sfintilor Apostoli fata de Hristos i-a facut sa pretuiasca si mai mult ascultarea din care izvoraste unitatea Bisericii. Iata de ce si atunci, cu prilejul pescuirii minunate, si in istoria Bisericii, truda Sfintilor Apostoli nu a fost in zadar. Si aceasta pentru ca, dupa chemarea la apostolat, ei n-au mai pornit pe mare singuri. Hristos era cu ei, asa incat osteneala le-a devenit roditoare. Lucrarea lor era lucrarea lui Hristos.
Neputinciosi in fata minunii, ei au facut semn celor din cealalta corabioara, fiilor lui Zevedi, Ioan si Iacov (Luca 5, 7), sa vina sa le ajute (Luca 5, 7). Greutatea pestilor depasea nu doar puterea lor fizica, ci si puterea lor de intelegere. Caci plinirea harului depaseste orice limita rationala.
Pescuirea minunataSe petrecea sub privirile lor o minune, dar o minune pe care ei nu erau capabili sa o inteleaga. Apostolii au incercat sa pescuiasca toata noapte, dar in zadar. Insa acum, lacul se dovedeste a fi bogat...
