„Hristos nu rămâne dator nimănui!”
Predica Inaltpreasfintitului Parinte Calinic la Duminica a XXV-a dupa Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Numai Hristos a putut sa vindece ranile celui cazut intre talhari, turnand untdelemn si vin, o veche reteta orientala, pentru ca mai apoi sa-l incredinteze spre ingrijire apostolilor si preotilor adevarati ai Bisericii si sa-l ajute, pentru tamaduirea deplina a ranilor [] Predica Inaltpreasfintitului Parinte Calinic la Duminica a XXV-a dupa Rusalii (Pilda samarineanului milostiv)Numai Hristos a putut sa vindece ranile celui cazut intre talhari, turnand untdelemn si vin, o veche reteta orientala, pentru ca mai apoi sa-l incredinteze spre ingrijire apostolilor si preotilor adevarati ai Bisericii si sa-l ajute, pentru tamaduirea deplina a ranilor sufletesti si trupesti, cauzate de vicii, patimi si pacate. Celor implicati in ingrijirea cazului, Hristos le-a lasat ca acont doar doi dinari, sub rezerva ca, la intoarcere, adica la a doua Sa venire, le va da diferenta.
Preacuviosi si Preacucernici Parinti,Iubiti credinciosi si credincioase, cititori si cititoare,Parabola samarineanului milostiv care a fost citita in cadrul Sfintei Liturghii a fost extrasa dintr-o intamplare reala; ea este relatata numai de Sfantul Evanghelist Luca (10, 25-37).
Cadrul parabolei a fost creat de intrebarile ispititoare ale unui invatator de Lege adresate Mantuitorului: Ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? (v. 25) si Cine este aproapele meu? (v. 29). Cel ce invata Legea era un carturar din tagma fariseilor, teolog si jurist. Legea impunea o astfel de pregatire.
Iisus, cunoscandu-i intentia, ca Unul Care prinde pe cei intelepti in viclenia lor (I Corinteni 3, 19), i-a raspuns, intrebandu-l: Ce este scris in Lege? Cum citesti? (Luca 10, 26). Constrans de situatia data, invatatorul de Lege nu a avut cale de intors si a raspuns in spiritul Legii: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele tau, ca pe tine insuti (Luca 10, 27). coala rabinica acredita ideea ca aceste doua porunci care se refera la Dumnezeu si la aproapele constituie principiul si inima Legii; sunt implinirea legii , spune Sfantul Apostol Pavel (Romani 13, 10), in care se cuprind toata Legea si proorocii (Matei 22, 38-40). Cat priveste porunca iubirii lui Dumnezeu, evreii o rosteau de doua ori pe zi, ca pe o rugaciune.
Invatatorul de Lege, prin raspunsul dat, nu a dezamagit. tia carte. Raspunsul i-a placut Mantuitorului: Drept ai raspuns; fa aceasta si vei trai (Luca 10, 28). Adica, vei intra in viata vesnica. Ceea ce inseamna ca intrarea in viata vesnica depinde in exclusivitate de tine; de relatia ta cu Dumnezeu si cu aproapele.
Teoretic, invatatorul de Lege stia poruncile; insa, ce era peste puterea lui de intelegere, era notiunea de aproapele . Lucru care se poate remarca chiar din intrebarea adresata Mantuitorului: i cine este aproapele meu? (Luca 10, 29). i evanghelistul adauga un detaliu semnificativ: voind sa se indreptateasca (v. 29). Se stie ca evreii margineau notiunea de aproapele numai la acei oameni care erau de un neam si religie cu ei.
Atunci, Iisus, pentru ca nu cumva invatatorul de Lege sa invoce predaniile batranilor, considerate intocmai cu Legea, i-a rostit parabola in discutie, numita a samarineanului milostiv.
Parabola reda intamplarile prin care a trecut un calator care a fost talharit pe drumul dinspre Ierusalim spre Ierihon. Distanta dintre Ierusalim si Ierihon era de aproximativ 30 de kilometri. Valea Wadi Kilt (sau Wadi Qelt), cum se numea respectiva cale, era periculoasa, deoarece pe laturile ei se aflau nenumarate pesteri in care se adaposteau multi delincventi. Exegetii spun ca pe calea aceea se intamplau nenumarate infractiuni. I se mai...
Preacuviosi si Preacucernici Parinti,Iubiti credinciosi si credincioase, cititori si cititoare,Parabola samarineanului milostiv care a fost citita in cadrul Sfintei Liturghii a fost extrasa dintr-o intamplare reala; ea este relatata numai de Sfantul Evanghelist Luca (10, 25-37).
Cadrul parabolei a fost creat de intrebarile ispititoare ale unui invatator de Lege adresate Mantuitorului: Ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? (v. 25) si Cine este aproapele meu? (v. 29). Cel ce invata Legea era un carturar din tagma fariseilor, teolog si jurist. Legea impunea o astfel de pregatire.
Iisus, cunoscandu-i intentia, ca Unul Care prinde pe cei intelepti in viclenia lor (I Corinteni 3, 19), i-a raspuns, intrebandu-l: Ce este scris in Lege? Cum citesti? (Luca 10, 26). Constrans de situatia data, invatatorul de Lege nu a avut cale de intors si a raspuns in spiritul Legii: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele tau, ca pe tine insuti (Luca 10, 27). coala rabinica acredita ideea ca aceste doua porunci care se refera la Dumnezeu si la aproapele constituie principiul si inima Legii; sunt implinirea legii , spune Sfantul Apostol Pavel (Romani 13, 10), in care se cuprind toata Legea si proorocii (Matei 22, 38-40). Cat priveste porunca iubirii lui Dumnezeu, evreii o rosteau de doua ori pe zi, ca pe o rugaciune.
Invatatorul de Lege, prin raspunsul dat, nu a dezamagit. tia carte. Raspunsul i-a placut Mantuitorului: Drept ai raspuns; fa aceasta si vei trai (Luca 10, 28). Adica, vei intra in viata vesnica. Ceea ce inseamna ca intrarea in viata vesnica depinde in exclusivitate de tine; de relatia ta cu Dumnezeu si cu aproapele.
Teoretic, invatatorul de Lege stia poruncile; insa, ce era peste puterea lui de intelegere, era notiunea de aproapele . Lucru care se poate remarca chiar din intrebarea adresata Mantuitorului: i cine este aproapele meu? (Luca 10, 29). i evanghelistul adauga un detaliu semnificativ: voind sa se indreptateasca (v. 29). Se stie ca evreii margineau notiunea de aproapele numai la acei oameni care erau de un neam si religie cu ei.
Atunci, Iisus, pentru ca nu cumva invatatorul de Lege sa invoce predaniile batranilor, considerate intocmai cu Legea, i-a rostit parabola in discutie, numita a samarineanului milostiv.
Parabola reda intamplarile prin care a trecut un calator care a fost talharit pe drumul dinspre Ierusalim spre Ierihon. Distanta dintre Ierusalim si Ierihon era de aproximativ 30 de kilometri. Valea Wadi Kilt (sau Wadi Qelt), cum se numea respectiva cale, era periculoasa, deoarece pe laturile ei se aflau nenumarate pesteri in care se adaposteau multi delincventi. Exegetii spun ca pe calea aceea se intamplau nenumarate infractiuni. I se mai...
