PREŢUL RĂSCUMPĂRĂRII NOASTRE
Finalul unei vorbiri a fratelui Traian Dorz de la o adunare 29 decembrie 1985 () Trei saptamani de praznic. i am vrut sa ne aducem aminte despre o astfel de sarbatoare din Ierusalim, in care, [cum scrie] la Ioan, capitolul 7, versetul 37, Mantuitorul S-a ridicat in picioare si a strigat. E sfarsitul praznicului. []Finalul unei vorbiri a fratelui Traian Dorz de la o adunare 29 decembrie 1985() Trei saptamani de praznic. i am vrut sa ne aducem aminte despre o astfel de sarbatoare din Ierusalim, in care, [cum scrie] la Ioan, capitolul 7, versetul 37, Mantuitorul S-a ridicat in picioare si a strigat.
E sfarsitul praznicului. Va veti duce fiecare dintre voi acasa. Cum mergeti? Ati aflat voi izvorul apelor vii? L-ati aflat voi pe Iisus cel micut, nascut intr-o iesle si venit, trimis de Dumnezeu, pentru mantuirea voastra, a tuturor si a fiecaruia in parte? Cum va intoarceti voi de la acest praznic inapoi acasa?S-a terminat Sarbatoarea Craciunului. S-a terminat si ultima saptamana din anul acesta. De fiecare data, cu terminarea sarbatorilor Craciunului, se termina si anul. i ne intoarcem inapoi acasa cum s-au intors pastorii, cum s-au intors ingerasii, cum s-au intors magii. Ducem noi oare inapoi pe Iisus cel viu, pe Iisus cel scump, pe Iisus cel drag aflat?L-am aflat noi pe Iisus in aceste praznice, in care de la inceput, din prima noapte, ni s-a vestit: Ni S-a nascut un Mantuitor, Care este Hristos Domnul ? L-am aflat noi? Am pornit noi sa-L cautam cu adevarat si aievea? L-am aflat noi pe Iisus?Poate sa Se nasca in ieslea Betleemului. Poate sa Se nasca in mii de inimi si S-a nascut in mii de inimi ; daca nu S-a nascut in inima noastra, daca noi insine n-am primit nasterea Lui in sufletul nostru si daca noua insine nu ne-a adus bucuria acestei nasteri si renasteri, a acestei innoiri duhovnicesti, pentru noi a venit Iisus in zadar.
Nu de mult am auzit o intamplare. V-o spun; poate ca stiti, poate ca nu stiti.
Pe malul unui canal adanc pescuia un tanar odata. i era singurul fiu al unor parinti bine instariti si bogati. La o miscare gresita, tanarul, vrand sa caute sa arunce, nu stiu cum undita dupa un peste, a alunecat si a cazut in canal. Apa era adanca. Pe mal era o multime de oameni. Se uitau la el, se inspaimantau, tipau, urlau si strigau, dar nici unul n-a sarit sa-l scoata pe tanar. Trecand pe acolo, din intamplare, un om binefacator, s-a aruncat in canal. i cu pretul vietii lui l-a salvat pe tanar si l-a scos afara, spre uimirea si bucuria tuturor celorlalti. Dupa ce l-a scos afara teafar, i-a spus la ureche niste cuvinte. i apoi a plecat.
Parintii lui, auzind in graba despre vestea nenorocita, au alergat sa vada. Cand au vazut copilul sanatos si teafar, s-au bucurat din toata inima si au spus: Cine e cel care te-a salvat?Tanarul n-a stiut sa spuna cine este. Dar cum, ce? Nu mi-a spus decat cateva cuvinte la ureche si a plecat. Nu mai stiu cine a fost. i ce ti-a spus la ureche salvatorul tau? Mi-a spus asa: Vezi, sa nu te fi salvat in zadar. Eu mi-am pus in primejdie viata pentru tine. Sa nu te fi salvat in zadar .
Atunci a intelesIntamplarea aceasta este foarte graitoare si pentru noi. A venit Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru, Care i-a dat viata pentru noi, S-a aruncat in prapastia, in focul pierzarii in care zaceam noi, si ne-a scos de acolo cu pretul vietii Sale. El a platit asta cu Sangele Sau, cu viata Sa, cu moartea Sa. i acum ne spune fiecaruia: Vezi, sa nu te fi salvat in zadar. Vezi, sa nu-Mi fi dat pentru tine in zadar viata. Vezi, sa nu-Mi fi cheltuit pentru tine sufletul Meu, sa nu-Mi fi varsat Sangele in zadar pe Cruce .
Cat de adanc trebuie sa aiba rezonanta in sufletul nostru acest cuvant! i neuitat sa ne ramana pentru totdeauna: Hristos ne-a rascumparat, i-a dat viata pentru noi, a parasit cerul. Noi nu stim nu stim sa cantarim pretul cel mare pe care l-a dat El pentru noi.
Spune Mantuitorul in rugaciunea Sa din capitolul 17, de la Ioan: Prosla veste-Ma, Tata, la Tine cu slava pe care-o aveam inainte de intemeierea lumii . Slava lui Dumnezeu! El era adoratul cerurilor, stapanul si creatorul vietii vesnice, pentru ca tot ce s-a facut s-a facut prin El si nimic din ce a fost facut n-a fost facut fara de El. Toate Scripturile arata ce rol stralucit a avut si are Mantuitorul in ceruri.
In capitolul 8 din Proverbe, spune asa de frumos: Eu eram intelepciunea Tatalui cand El a facut cerurile. Cand se trageau contururile eterne ale creatiunii, Eu eram lumina care juca in fata Lui si-I delecta privirile Tatalui. Eu eram desfatarea Tatalui . El este desfatarea Tatalui. Tatal Insusi a spus: El este Fiul Meu preaiubit, in Care Imi gasesc toata desfatarea . Atat de mult a bucurat El pe Tatal prin viata Lui sfanta! El era desfatarea Creatorului intregii creatii. i Acela prin care s-au facut galaxiile, lumile nemasurate, de miliarde de ani-lumina distanta, El i-a strans nemarginirea Lui pana a incaput in chipul unui Copilas micut, intr-o iesle, in cea mai de jos stare, pentru ca sa ne mantuiasca pe noi, rascumparandu-ne cu cea mai grea Jertfa. i jertfa mizeriei, si jert fa suferintei, si jertfa umilintei, si jertfa vietii, ca sa ne rascumpere pe noi toti. titi, cineva spunea asa: Daca un imparat care are toata slava lumii acesteia ar primi sa se faca un caine, ca sa-i mantuiasca pe toti cainii vagabonzi, nenorociti, raiosi, chinuiti, alungati, din mila pentru cainii acestia de care nimeni n-are mila, in care toti arunca si care umbla flamanzi si schilozi pe drumuri, daca din mila pentru gramada asta de caini, imparatul cel inaltat s-ar preface caine, ca sa-i poata mantui pe toti cainii: sa sufere o viata de caine, mizerii de caine, foame de caine, frig de caine, batjocuri de caine, bataie de caine, alungare de caine, ca sa poata sa-i mantuiasca pe caini prin jertfa lui, si mai mult a facut Domnul Iisus pentru noi. De la slava de unde a fost, S-a coborat pana la starea nenorocita in care eram noi. S-a prefacut asemenea noua, ca sa ne poata ridica, rascumpara, mantui pe noi, cei care eram pierduti si fara nici o nadejde . Atat de mult ne-a iubit DumnezeuScrie Cuvantul Domnului la Ioan 3, 16: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea , atat de mult ca i-a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica . Atat de mult Cat de mult este aceasta, cine poate sa masoare? Atat de mult a iubit...
E sfarsitul praznicului. Va veti duce fiecare dintre voi acasa. Cum mergeti? Ati aflat voi izvorul apelor vii? L-ati aflat voi pe Iisus cel micut, nascut intr-o iesle si venit, trimis de Dumnezeu, pentru mantuirea voastra, a tuturor si a fiecaruia in parte? Cum va intoarceti voi de la acest praznic inapoi acasa?S-a terminat Sarbatoarea Craciunului. S-a terminat si ultima saptamana din anul acesta. De fiecare data, cu terminarea sarbatorilor Craciunului, se termina si anul. i ne intoarcem inapoi acasa cum s-au intors pastorii, cum s-au intors ingerasii, cum s-au intors magii. Ducem noi oare inapoi pe Iisus cel viu, pe Iisus cel scump, pe Iisus cel drag aflat?L-am aflat noi pe Iisus in aceste praznice, in care de la inceput, din prima noapte, ni s-a vestit: Ni S-a nascut un Mantuitor, Care este Hristos Domnul ? L-am aflat noi? Am pornit noi sa-L cautam cu adevarat si aievea? L-am aflat noi pe Iisus?Poate sa Se nasca in ieslea Betleemului. Poate sa Se nasca in mii de inimi si S-a nascut in mii de inimi ; daca nu S-a nascut in inima noastra, daca noi insine n-am primit nasterea Lui in sufletul nostru si daca noua insine nu ne-a adus bucuria acestei nasteri si renasteri, a acestei innoiri duhovnicesti, pentru noi a venit Iisus in zadar.
Nu de mult am auzit o intamplare. V-o spun; poate ca stiti, poate ca nu stiti.
Pe malul unui canal adanc pescuia un tanar odata. i era singurul fiu al unor parinti bine instariti si bogati. La o miscare gresita, tanarul, vrand sa caute sa arunce, nu stiu cum undita dupa un peste, a alunecat si a cazut in canal. Apa era adanca. Pe mal era o multime de oameni. Se uitau la el, se inspaimantau, tipau, urlau si strigau, dar nici unul n-a sarit sa-l scoata pe tanar. Trecand pe acolo, din intamplare, un om binefacator, s-a aruncat in canal. i cu pretul vietii lui l-a salvat pe tanar si l-a scos afara, spre uimirea si bucuria tuturor celorlalti. Dupa ce l-a scos afara teafar, i-a spus la ureche niste cuvinte. i apoi a plecat.
Parintii lui, auzind in graba despre vestea nenorocita, au alergat sa vada. Cand au vazut copilul sanatos si teafar, s-au bucurat din toata inima si au spus: Cine e cel care te-a salvat?Tanarul n-a stiut sa spuna cine este. Dar cum, ce? Nu mi-a spus decat cateva cuvinte la ureche si a plecat. Nu mai stiu cine a fost. i ce ti-a spus la ureche salvatorul tau? Mi-a spus asa: Vezi, sa nu te fi salvat in zadar. Eu mi-am pus in primejdie viata pentru tine. Sa nu te fi salvat in zadar .
Atunci a intelesIntamplarea aceasta este foarte graitoare si pentru noi. A venit Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru, Care i-a dat viata pentru noi, S-a aruncat in prapastia, in focul pierzarii in care zaceam noi, si ne-a scos de acolo cu pretul vietii Sale. El a platit asta cu Sangele Sau, cu viata Sa, cu moartea Sa. i acum ne spune fiecaruia: Vezi, sa nu te fi salvat in zadar. Vezi, sa nu-Mi fi dat pentru tine in zadar viata. Vezi, sa nu-Mi fi cheltuit pentru tine sufletul Meu, sa nu-Mi fi varsat Sangele in zadar pe Cruce .
Cat de adanc trebuie sa aiba rezonanta in sufletul nostru acest cuvant! i neuitat sa ne ramana pentru totdeauna: Hristos ne-a rascumparat, i-a dat viata pentru noi, a parasit cerul. Noi nu stim nu stim sa cantarim pretul cel mare pe care l-a dat El pentru noi.
Spune Mantuitorul in rugaciunea Sa din capitolul 17, de la Ioan: Prosla veste-Ma, Tata, la Tine cu slava pe care-o aveam inainte de intemeierea lumii . Slava lui Dumnezeu! El era adoratul cerurilor, stapanul si creatorul vietii vesnice, pentru ca tot ce s-a facut s-a facut prin El si nimic din ce a fost facut n-a fost facut fara de El. Toate Scripturile arata ce rol stralucit a avut si are Mantuitorul in ceruri.
In capitolul 8 din Proverbe, spune asa de frumos: Eu eram intelepciunea Tatalui cand El a facut cerurile. Cand se trageau contururile eterne ale creatiunii, Eu eram lumina care juca in fata Lui si-I delecta privirile Tatalui. Eu eram desfatarea Tatalui . El este desfatarea Tatalui. Tatal Insusi a spus: El este Fiul Meu preaiubit, in Care Imi gasesc toata desfatarea . Atat de mult a bucurat El pe Tatal prin viata Lui sfanta! El era desfatarea Creatorului intregii creatii. i Acela prin care s-au facut galaxiile, lumile nemasurate, de miliarde de ani-lumina distanta, El i-a strans nemarginirea Lui pana a incaput in chipul unui Copilas micut, intr-o iesle, in cea mai de jos stare, pentru ca sa ne mantuiasca pe noi, rascumparandu-ne cu cea mai grea Jertfa. i jertfa mizeriei, si jert fa suferintei, si jertfa umilintei, si jertfa vietii, ca sa ne rascumpere pe noi toti. titi, cineva spunea asa: Daca un imparat care are toata slava lumii acesteia ar primi sa se faca un caine, ca sa-i mantuiasca pe toti cainii vagabonzi, nenorociti, raiosi, chinuiti, alungati, din mila pentru cainii acestia de care nimeni n-are mila, in care toti arunca si care umbla flamanzi si schilozi pe drumuri, daca din mila pentru gramada asta de caini, imparatul cel inaltat s-ar preface caine, ca sa-i poata mantui pe toti cainii: sa sufere o viata de caine, mizerii de caine, foame de caine, frig de caine, batjocuri de caine, bataie de caine, alungare de caine, ca sa poata sa-i mantuiasca pe caini prin jertfa lui, si mai mult a facut Domnul Iisus pentru noi. De la slava de unde a fost, S-a coborat pana la starea nenorocita in care eram noi. S-a prefacut asemenea noua, ca sa ne poata ridica, rascumpara, mantui pe noi, cei care eram pierduti si fara nici o nadejde . Atat de mult ne-a iubit DumnezeuScrie Cuvantul Domnului la Ioan 3, 16: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea , atat de mult ca i-a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica . Atat de mult Cat de mult este aceasta, cine poate sa masoare? Atat de mult a iubit...
