S-a întâmplat în 2 martie 1949
S-a intamplat in 2 martie 1949 . A fost adoptata legea de expropriere a mosiilor mai mari de 50 de ha si a fermelor model. Sunt nationalizate astfel 6.258 de mosii si 4.456 conace. Strategia infiltrarii partidului in societatea rurala s-a bazat pe lichidarea mosierimii ca clasa si pe ingradirea taranilor mijlocasi, considerati agenti ai []The post S-a intamplat in 2 martie 1949 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 2 martie 1949 . A fost adoptata legea de expropriere a mosiilor mai mari de 50 de ha si a fermelor model. Sunt nationalizate astfel 6.258 de mosii si 4.456 conace. Strategia infiltrarii partidului in societatea rurala s-a bazat pe lichidarea mosierimii ca clasa si pe ingradirea taranilor mijlocasi, considerati agenti ai capitalismului, care trebuie anihilati ca instrumente ale luptei de clasa . Lichidarea mosierilor s-a desavarsit printr-un supliment la reforma agrara din martie 1945: decretul nr.83/1949. Decretul din 2 martie 1949 a prevazut nationalizarea a ceea ce mai ramasese din marea proprietate agrara (50 de hectare). Acesta a reprezentat insa doar deschiderea procesului de colectivizare. A doua zi, 3 martie, incepea Plenara CC al PMR, ale carei dezbateri au durat trei zile. In sedinta de deschidere, Gheorghe Gheorghiu-Dej a anuntat marea reforma pe care o pregatea romanilor Partidul: transformarea socialista a agriculturii , prin infiintarea gospodariilor agricole colective. Acestea ar fi urmat sa se constituie la nivel local, prin liberul consimtamant al taranilor. In cuvantarea sa, Dej a mentionat si componenta politica a colectivizarii, respectiv lupta de clasa a taranilor saraci contra chiaburilor: Ne sprijinim pe taranimea saraca, strangem alianta cu taranimea mijlocasa si ducem o lupta neintrerupta impotriva chiaburimii . Anuntul din Scanteia de a doua zi a luat prin surprindere populatia. Pana atunci, propaganda Partidului sustinea ca Romania nu va imita modelul sovietic al colhozurilor. Colectivizarea fusese decisa in sedintele Biroului Politic. Plenara CC al PMR a fost convocata pentru a aproba unanim decizia tovarasilor din conducere. Nu s-au inregistrat opinii separate, ci doar aplauze si laude la adresa innoirii agriculturii. In noaptea de 2/3 martie 1949, la ora 2, echipe de activisti si securisti au scos din casele lor (rareori palate, de cele mai multe ori conace de tara, semanand cu niste locuinte mai rasarite) peste 4375 de familii din mediul rural, totalizand peste 9250 de membri. Locuintele, cu intregul lor inventar, inclusiv hainele de corp, au fost confiscate, iar mosierii , intre care multi erau doar fermieri obisnuiti, au fost dislocati in localitati cat mai indepartate, pe care nu au mai avut dreptul sa le paraseasca pana la inceputul anilor 60, fiind supravegheati de Militie si obligati sa se prezinte la controale periodice. Mosierilor gasiti in noaptea de 2 / 3 martie in alte localitati li s-a fixat domiciliu obligatoriu acolo, iar cei aflati in strainatate au ramas pe loc, marind randurile exilatilor.
Tuturor li s-a legalizat situatia abia peste un an,...
S-a intamplat in 2 martie 1949 . A fost adoptata legea de expropriere a mosiilor mai mari de 50 de ha si a fermelor model. Sunt nationalizate astfel 6.258 de mosii si 4.456 conace. Strategia infiltrarii partidului in societatea rurala s-a bazat pe lichidarea mosierimii ca clasa si pe ingradirea taranilor mijlocasi, considerati agenti ai capitalismului, care trebuie anihilati ca instrumente ale luptei de clasa . Lichidarea mosierilor s-a desavarsit printr-un supliment la reforma agrara din martie 1945: decretul nr.83/1949. Decretul din 2 martie 1949 a prevazut nationalizarea a ceea ce mai ramasese din marea proprietate agrara (50 de hectare). Acesta a reprezentat insa doar deschiderea procesului de colectivizare. A doua zi, 3 martie, incepea Plenara CC al PMR, ale carei dezbateri au durat trei zile. In sedinta de deschidere, Gheorghe Gheorghiu-Dej a anuntat marea reforma pe care o pregatea romanilor Partidul: transformarea socialista a agriculturii , prin infiintarea gospodariilor agricole colective. Acestea ar fi urmat sa se constituie la nivel local, prin liberul consimtamant al taranilor. In cuvantarea sa, Dej a mentionat si componenta politica a colectivizarii, respectiv lupta de clasa a taranilor saraci contra chiaburilor: Ne sprijinim pe taranimea saraca, strangem alianta cu taranimea mijlocasa si ducem o lupta neintrerupta impotriva chiaburimii . Anuntul din Scanteia de a doua zi a luat prin surprindere populatia. Pana atunci, propaganda Partidului sustinea ca Romania nu va imita modelul sovietic al colhozurilor. Colectivizarea fusese decisa in sedintele Biroului Politic. Plenara CC al PMR a fost convocata pentru a aproba unanim decizia tovarasilor din conducere. Nu s-au inregistrat opinii separate, ci doar aplauze si laude la adresa innoirii agriculturii. In noaptea de 2/3 martie 1949, la ora 2, echipe de activisti si securisti au scos din casele lor (rareori palate, de cele mai multe ori conace de tara, semanand cu niste locuinte mai rasarite) peste 4375 de familii din mediul rural, totalizand peste 9250 de membri. Locuintele, cu intregul lor inventar, inclusiv hainele de corp, au fost confiscate, iar mosierii , intre care multi erau doar fermieri obisnuiti, au fost dislocati in localitati cat mai indepartate, pe care nu au mai avut dreptul sa le paraseasca pana la inceputul anilor 60, fiind supravegheati de Militie si obligati sa se prezinte la controale periodice. Mosierilor gasiti in noaptea de 2 / 3 martie in alte localitati li s-a fixat domiciliu obligatoriu acolo, iar cei aflati in strainatate au ramas pe loc, marind randurile exilatilor.
Tuturor li s-a legalizat situatia abia peste un an,...
