S-a intamplat in 1 iunie 1875: S-a nascut Constantin Lacea, filolog si lingvist; in 1916 s-a refugiat in strainatate, mai intai la Stockholm, apoi la Paris, unde, in vederea Conferintei de Pace, a strans un bogat material documentar referitor la istoria romanilor; revenit in tara (in 1920), a desfasurat o intensa activitate stiintifica la Cluj; []The post S-a intamplat in 1 iunie 1875 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 1 iunie 1875 was first posted on iunie 1, 2020 at 4:04 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 iunie 1875: S-a nascut Constantin Lacea, filolog si lingvist; in 1916 s-a refugiat in strainatate, mai intai la Stockholm, apoi la Paris, unde, in vederea Conferintei de Pace, a strans un bogat material documentar referitor la istoria romanilor; revenit in tara (in 1920), a desfasurat o intensa activitate stiintifica la Cluj; se numara printre realizatorii Dictionarului limbii romane , la care a redactat in intregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Romane din 1939. Constantin Lacea se naste la 1 iunie 1875 in cladirea Liceului Andrei Saguna , unde tatal sau Dragan Lacea a slujit aceasta scoala timp de 40 de ani, fiind nepotul cunoscutului negustor si ctitor al gimnaziului Vasile Lacea. Dupa mama era nepot al negustorului sacelean Stan Blebea, venit din ara Romaneasca, iar un frate al sau insotea trupa lui Fanny Tardini, fiind si el autor al mai multor piese teatrale. Mama sa, Elena, nascuta Saftu, inrudita cu cunoscutul protopop Vasile Saftu din Schei, avea sa dea viata la noua copii (dintre care cinci mor de mici), Constantin fiind cel de-al doilea. De mic leaga o prietenie de o viata cu viitorul poet Stefan Octavian Iosif, nascut in casa de alaturi, fiind inscrisi impreuna, mai intai la scoala primara a dascalului Vasile Oancea, apoi la gimnaziul ortodox condus de tatal poetului Stefan Iosif, pe care, absolvind in anul 1893. Cu stipendiu de la Biserica Sf. Nicolae din Schei urmeaza cursurile Facultatii de Filosofie si Litere in cadrul Universitatii din Budapesta intre anii 1893 si 1895,studii continuate la M nchen si Leipzig. In anul 1897, la Leipzig sustine teza de doctorat cu un studiu de limba, asupra scrierii mitropolitului Dosoftei: Viata si petrecerea sfintilor , Iasi, 1682. Continua studiile la Paris si cu aceste acumulari revine la Brasov ca profesor de limba si literatura romana, germana si franceza in cadrul Liceului Andrei Saguna , calitate in care redacteaza un valoros manual de limba si literatura germana (1904), angajandu-se totodata sa colaboreze la redactarea monumentalului Dictionar al limbii romane , programat de Academia Romana si la care a lucrat 44 de ani, alaturi de Sextil Puscariu, Constantin Diaconovici, Theodor Capidan s.a. In acelasi timp, ca arhivar organizeaza fondul documentar al arhivei de la Biserica Sf. Nicolae, perioada in care colaboreaza cu marele istoric Nicolae Iorga. In conditiile primului razboi mondial se refugiaza doi ani in Suedia, in Stockholm impreuna cu mai multi colegi de catedra, intre care directorul Iosif Blaga, profesorul Dumitru Lupan, profesorul Nicolae Bogdan, profesorul Ioan Petrovici, insotit de fiica si sotia sa. A urmat alti doi ani la Paris, facand parte din Consiliul National constituit de Take Ionescu la Paris. In timpul refugiului biblioteca si manuscrisele academice la care lucrase au fost ravasite si distruse. Ca si in Suedia, la Paris, impreuna cu brasovenii Ioan Ursu, Alexandru Lapedatu, Nicolae Bogdan si Iosif Blaga (toti sagunisti) fac propaganda romaneasca pentru...