PREDICĂ LA DUMINICA A VI-A DUPĂ PAŞTI (A ORBULUI)
Pr. conf. univ. dr. Constantin Necula Hristos a inviat, iubitilor! si Bine v-am regasit! Iata-ne ajunsi in Duminica a VI-a dupa Pasti, numita si a orbului si veti vedea ca-si merita nu-mele, dupa ce vom citi impreuna si vom gandi asu-pra textului Evangheliei, ce se gaseste in Evanghe-lia a 4-a, aceea de la Ioan, in []Pr. conf. univ. dr. Constantin NeculaHristos a inviat, iubitilor! si Bine v-am regasit!Iata-ne ajunsi in Duminica a VI-a dupa Pasti, numita si a orbului si veti vedea ca-si merita nu-mele, dupa ce vom citi impreuna si vom gandi asu-pra textului Evangheliei, ce se gaseste in Evanghe-lia a 4-a, aceea de la Ioan, in capitolul 9, 1-38: i, trecand Iisus, a vazut un om orb din nastere. i ucenicii Lui L-au intrebat, zicand: Invatatorule, cine a pacatuit: acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? Iisus a raspuns: Nici el n-a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu.
Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrarile Celui ce M-a trimis pe Mine; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucreze.
Atat cat sunt in lume, Lumina a lumii sunt. Acestea zicand, a scuipat jos si a facut tina din scuipat si a uns cu tina ochii orbului. i i-a zis: Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamului! . Deci s-a dus si s-a spalat si a venit vazand.
Iar vecinii si cel ce-l vazusera mai inainte ca era orb ziceau: Nu este acesta cel ce sedea si cersea? Unii ziceau: El este . Altii ziceau: Nu este el, ci seamana cu el . Dar acela zicea: Eu sunt .
Deci ii ziceau: Cum ti s-au deschis ochii? Acela a raspuns: Omul care se numeste Iisus a facut tina si a uns ochii mei; si mi-a zis: Mergi la scaldatoarea Siloamului si te spala. Deci, ducandu ma si spalandu-ma, am vazut .
Zis-au lui: Unde este Acela? . i el a zis: Nu stiu .
L-au dus la farisei pe cel ce fusese oarecand orb. i era sambata in ziua in care Iisus a facut tina si i-a deschis ochii.
Deci iarasi il intrebau si fariseii cum a vazut. Iar el le-a zis: Tina a pus pe ochii mei si m-am spalat si vad .
Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindca nu tine sambata . Iar altii ziceau: Cum poate un om pacatos sa faca asemenea minuni? i era dezbinare intre ei.
Au zis deci orbului iarasi: Dar tu ce zici despre El, ca ti-a deschis ochii? Iar el a zis ca prooroc este.
Dar iudeii n-au crezut despre el ca era orb si a vazut, pana cand n-au chemat pe parintii celui ce vedea. i i-au intrebat, zicand: Acesta este fiul vostru, despre care ziceti ca s-a nascut orb? Deci cum vede el acum? Au raspuns deci parintii lui si au zis: tim ca acesta este fiul nostru si ca s-a nascut orb. Dar cum vede el acum noi nu stim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu stim. Intrebati-l pe el; este in varsta: va vorbi singur despre sine .
Acestea le-au spus parintii lui, pentru ca se te-meau de iudei. Caci iudeii pusesera acum la cale ca, daca cineva va marturisi ca El este Hristos, sa fie dat afara din sinagoga.
De aceea au zis parintii lui: Este in varsta; intrebati-l pe el .
Deci au chemat a doua oara pe omul care fusese orb si i-au zis: Da slava lui Dumnezeu. Noi stim ca Omul acesta e pacatos .
A raspuns deci acela: Daca este pacatos, nu stiu. Un lucru stiu: ca fiind orb, acum vad .
Deci i-au zis: Ce ti-a facut? Cum ti-a deschis ochii? Le-a raspuns: V-am spus acum si n-ati auzit? De ce voiti sa auziti iarasi? Nu cumva voiti si voi sa va faceti ucenicii Lui? i l-au ocarat si i-au zis: Tu esti ucenic al Aceluia, iar noi suntem ucenici ai lui Moise.
Noi stim ca Dumnezeu a vorbit lui Moise, iar pe Acesta nu-L stim de unde este .
A raspuns omul si le-a zis: Tocmai in aceasta sta minunea: ca voi nu stiti de unde este si El mi-a deschis ochii. i noi stim ca Dumnezeu nu-i asculta pe pacatosi; dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu si face voia Lui, pe acesta il asculta.
Din veac nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere.
De n-ar fi Acesta de la Dumnezeu, n-ar putea sa faca nimic .
Au raspuns si i-au zis: In pacate te-ai nascut tot, si tu ne inveti pe noi? i l-au dat afara. i a auzit Iisus ca l-au dat afara. i, gasindu-l, i-a zis: Crezi tu in Fiul lui Dumnezeu? El a raspuns si a zis: Dar cine este, Doamne, ca sa cred in El? i a zis Iisus: L-ai si vazut! Cel ce vorbeste cu tine, Acela este .
Iar el a zis: Cred, Doamne . i s-a inchinat Lui. Iata-ne, asadar, in zi de sambata, parca anume aleasa de Domnul sa-i mai sminteasca o data, in sens pozitiv si minunat, pe fariseii tuturor lumilor si tuturor religiilor lumii.
Iata ca Domnul vine astazi sa mai ridice o data ocara unei boli. De data aceasta era o boala lunga (va dati seama!) din nastere, a cuiva. Iar ideea aceea pe care parintii o sustin: Este in varsta, intrebati-l pe dansul , ne duce cu gandul ca trecuse de douazeci si unu de ani, adica varsta majoratului, varsta de la care dadea seama de cele ce spunea inaintea Sinedriului si inaintea fariseilor.
Vine Domnul si raspunde la o intrebare cu o vindecare. Ceea ce-L determina pe Mantuitorul sa-l vindece este intrebarea aceasta oarecum duplicitara a apostolilor: Invatatorule, cine a pacatuit, acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? i, vedeti ca si noi avem aceeasi tendinta: atunci cand vedem cate un copil bolnav sau cate un om bolnav, sa spunem: Oare pacatele cui le trage? Nimeni nu trage pacatele nimanui daca este cu Hristos. Pentru ca si acum, iata, Domnul vine sa restaureze omul si sa-i daruiasca ce avea mai de pret: lumina. O face prin atingerea de Sine si o face daruindu-Se pe Sine ca Lumina lui. Pentru ca Dom-nul atrage atentia ca boala acestuia, orbirea lui, nu tine de pacatele lui, deci, cu atat mai mult, nici de pacatele parintilor lui, ci, spune El, ca a ramas orb ca sa se arate intr-insul lucrurile lui Dumnezeu. i Domnul da apoi o scurta pilda care are o semni-ficate deosebita in contextul acesta: Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrurile Celui ce M a trimis pe Mi-ne; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucre-ze. Atat cat sunt in lume, Eu sunt Lumina lumii .
Domnul schimba un pic directia de privit spre lumina si ne indeamna la ceea ce ne indeamna intotdeauna, de altfel, sa lucram cat este ziua: acum. Sa lucram in calendarul crestinului, care n are decat o singura fila: aceea de azi, pentru ca de cea de maine nu poate sa tina seama, iar de cea de ieri, daca n-a folosit-o cum trebuie, n-a facut decat sa adauge alte pacate la pacatele sale.
Domnul face gesturi care, la prima vedere, par sa socheze: scuipa jos. Face tina si unge cu tina ochii orbului. A luat lucrurile cele mai neinsemnate pe care le are, aproape cele care jignesc cel mai mult ochiul nostru: scuipatul si noroiul. i a aratat Dom-nul inca o data ca pe cele netrebnice le face trebuitoare si le face binecuvantate, cata vreme sunt facute cu binecuvantarea Lui. Sa nu ne inchipuim acum, cum vor sa faca unii care au trecut demult de Evanghelie cu speculatiile lor, sa credem neaparat ca Hristos avea in saliva vreun medicament ascuns sau vreo putere energetica supraalimentata sau vreun unguent special. Nu. Era saliva omului Iisus, era tina pamantului lui Israel; dar la saliva omului Iisus si la tina, la huma lui Israel, se adauga divinitatea lui Hristos Celui care in huma lui Israel Se intrupase.
Domnul vindeca pe orb, dar vindecarea vine si cu ascultare pentru ca-i unge ochii si nu-i reda imediat vederea, ci-l trimite sa se spele la scaldatoarea Siloamului, la fantana Siloamului. Era locul unde se adunau, de altfel, evreii in speta, fie sa se alimen-teze cu apa, fie tocmai pentru astfel de vindecari. i iata ca la fantana Siloamului mergand orbul, spa-landu-se, indata pecetea aceea, solzii de ne-vedere, au cazut de pe dansul. ocul vine de data aceasta pentru cei din jurul lui: Nu cumva acesta este cersetorul care cersea acolo si acolo? Ba da, spuneau unii. Ba nu, ziceau altii, doar seamana cu el. Lumea era deja socata. Minunea ce se savarsise venea sa darame tot ceea ce stiau ei, si orbul o va spune la un moment dat, atunci cand va respinge acuzatiile fariseilor: Cine a mai vazut pana acum orb din nastere vindecat?Minunea pe care Hristos o face vine sa-l reaseze acolo unde era locul omului prin minunea creatiei. Hristos nu suspenda nici o lege, ci, din contra, il incepe om in limitele lui normale, pentru ca normal este ca orbul sa nu existe, ci tot omul sa vada; ca surdul sa nu existe, ci tot omul sa auda; ca schiopul sa nu schiopateze, ci tot omul sa mearga, sa mearga bine. Acestea erau lucrurile lui Dumne-zeu. Asa le facuse Dumnezeu dintru inceput pe toate: pe om vazand, auzind, vorbind, mergand.
Dar el spunea, de fiecare data, la indoielile celor-lalti: Eu sunt. i il intreaba: Cum s-au deschis ochii tai? Se mirau toti. Iar raspunsul lui este un raspuns de mireasma teologica, sa-i spunem: Omul care se numeste Iisus a facut tina si a uns ochii mei si apoi spune ca a fost trimis la apa Siloamului, s-a spalat si, mergand si spalandu-ma, am dobandit vederea. i-l intreaba: Unde este Acela? . Nu stiu , le-a raspuns el. Nu stia pentru ca Iisus Hristos nu facuse lucrul acesta la vedere. Nici una dintre minunile Lui, repet, nu este facuta pe stadionul din Ierusa-lim, sau ca sa atraga...
Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrarile Celui ce M-a trimis pe Mine; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucreze.
Atat cat sunt in lume, Lumina a lumii sunt. Acestea zicand, a scuipat jos si a facut tina din scuipat si a uns cu tina ochii orbului. i i-a zis: Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamului! . Deci s-a dus si s-a spalat si a venit vazand.
Iar vecinii si cel ce-l vazusera mai inainte ca era orb ziceau: Nu este acesta cel ce sedea si cersea? Unii ziceau: El este . Altii ziceau: Nu este el, ci seamana cu el . Dar acela zicea: Eu sunt .
Deci ii ziceau: Cum ti s-au deschis ochii? Acela a raspuns: Omul care se numeste Iisus a facut tina si a uns ochii mei; si mi-a zis: Mergi la scaldatoarea Siloamului si te spala. Deci, ducandu ma si spalandu-ma, am vazut .
Zis-au lui: Unde este Acela? . i el a zis: Nu stiu .
L-au dus la farisei pe cel ce fusese oarecand orb. i era sambata in ziua in care Iisus a facut tina si i-a deschis ochii.
Deci iarasi il intrebau si fariseii cum a vazut. Iar el le-a zis: Tina a pus pe ochii mei si m-am spalat si vad .
Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindca nu tine sambata . Iar altii ziceau: Cum poate un om pacatos sa faca asemenea minuni? i era dezbinare intre ei.
Au zis deci orbului iarasi: Dar tu ce zici despre El, ca ti-a deschis ochii? Iar el a zis ca prooroc este.
Dar iudeii n-au crezut despre el ca era orb si a vazut, pana cand n-au chemat pe parintii celui ce vedea. i i-au intrebat, zicand: Acesta este fiul vostru, despre care ziceti ca s-a nascut orb? Deci cum vede el acum? Au raspuns deci parintii lui si au zis: tim ca acesta este fiul nostru si ca s-a nascut orb. Dar cum vede el acum noi nu stim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu stim. Intrebati-l pe el; este in varsta: va vorbi singur despre sine .
Acestea le-au spus parintii lui, pentru ca se te-meau de iudei. Caci iudeii pusesera acum la cale ca, daca cineva va marturisi ca El este Hristos, sa fie dat afara din sinagoga.
De aceea au zis parintii lui: Este in varsta; intrebati-l pe el .
Deci au chemat a doua oara pe omul care fusese orb si i-au zis: Da slava lui Dumnezeu. Noi stim ca Omul acesta e pacatos .
A raspuns deci acela: Daca este pacatos, nu stiu. Un lucru stiu: ca fiind orb, acum vad .
Deci i-au zis: Ce ti-a facut? Cum ti-a deschis ochii? Le-a raspuns: V-am spus acum si n-ati auzit? De ce voiti sa auziti iarasi? Nu cumva voiti si voi sa va faceti ucenicii Lui? i l-au ocarat si i-au zis: Tu esti ucenic al Aceluia, iar noi suntem ucenici ai lui Moise.
Noi stim ca Dumnezeu a vorbit lui Moise, iar pe Acesta nu-L stim de unde este .
A raspuns omul si le-a zis: Tocmai in aceasta sta minunea: ca voi nu stiti de unde este si El mi-a deschis ochii. i noi stim ca Dumnezeu nu-i asculta pe pacatosi; dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu si face voia Lui, pe acesta il asculta.
Din veac nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere.
De n-ar fi Acesta de la Dumnezeu, n-ar putea sa faca nimic .
Au raspuns si i-au zis: In pacate te-ai nascut tot, si tu ne inveti pe noi? i l-au dat afara. i a auzit Iisus ca l-au dat afara. i, gasindu-l, i-a zis: Crezi tu in Fiul lui Dumnezeu? El a raspuns si a zis: Dar cine este, Doamne, ca sa cred in El? i a zis Iisus: L-ai si vazut! Cel ce vorbeste cu tine, Acela este .
Iar el a zis: Cred, Doamne . i s-a inchinat Lui. Iata-ne, asadar, in zi de sambata, parca anume aleasa de Domnul sa-i mai sminteasca o data, in sens pozitiv si minunat, pe fariseii tuturor lumilor si tuturor religiilor lumii.
Iata ca Domnul vine astazi sa mai ridice o data ocara unei boli. De data aceasta era o boala lunga (va dati seama!) din nastere, a cuiva. Iar ideea aceea pe care parintii o sustin: Este in varsta, intrebati-l pe dansul , ne duce cu gandul ca trecuse de douazeci si unu de ani, adica varsta majoratului, varsta de la care dadea seama de cele ce spunea inaintea Sinedriului si inaintea fariseilor.
Vine Domnul si raspunde la o intrebare cu o vindecare. Ceea ce-L determina pe Mantuitorul sa-l vindece este intrebarea aceasta oarecum duplicitara a apostolilor: Invatatorule, cine a pacatuit, acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? i, vedeti ca si noi avem aceeasi tendinta: atunci cand vedem cate un copil bolnav sau cate un om bolnav, sa spunem: Oare pacatele cui le trage? Nimeni nu trage pacatele nimanui daca este cu Hristos. Pentru ca si acum, iata, Domnul vine sa restaureze omul si sa-i daruiasca ce avea mai de pret: lumina. O face prin atingerea de Sine si o face daruindu-Se pe Sine ca Lumina lui. Pentru ca Dom-nul atrage atentia ca boala acestuia, orbirea lui, nu tine de pacatele lui, deci, cu atat mai mult, nici de pacatele parintilor lui, ci, spune El, ca a ramas orb ca sa se arate intr-insul lucrurile lui Dumnezeu. i Domnul da apoi o scurta pilda care are o semni-ficate deosebita in contextul acesta: Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrurile Celui ce M a trimis pe Mi-ne; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucre-ze. Atat cat sunt in lume, Eu sunt Lumina lumii .
Domnul schimba un pic directia de privit spre lumina si ne indeamna la ceea ce ne indeamna intotdeauna, de altfel, sa lucram cat este ziua: acum. Sa lucram in calendarul crestinului, care n are decat o singura fila: aceea de azi, pentru ca de cea de maine nu poate sa tina seama, iar de cea de ieri, daca n-a folosit-o cum trebuie, n-a facut decat sa adauge alte pacate la pacatele sale.
Domnul face gesturi care, la prima vedere, par sa socheze: scuipa jos. Face tina si unge cu tina ochii orbului. A luat lucrurile cele mai neinsemnate pe care le are, aproape cele care jignesc cel mai mult ochiul nostru: scuipatul si noroiul. i a aratat Dom-nul inca o data ca pe cele netrebnice le face trebuitoare si le face binecuvantate, cata vreme sunt facute cu binecuvantarea Lui. Sa nu ne inchipuim acum, cum vor sa faca unii care au trecut demult de Evanghelie cu speculatiile lor, sa credem neaparat ca Hristos avea in saliva vreun medicament ascuns sau vreo putere energetica supraalimentata sau vreun unguent special. Nu. Era saliva omului Iisus, era tina pamantului lui Israel; dar la saliva omului Iisus si la tina, la huma lui Israel, se adauga divinitatea lui Hristos Celui care in huma lui Israel Se intrupase.
Domnul vindeca pe orb, dar vindecarea vine si cu ascultare pentru ca-i unge ochii si nu-i reda imediat vederea, ci-l trimite sa se spele la scaldatoarea Siloamului, la fantana Siloamului. Era locul unde se adunau, de altfel, evreii in speta, fie sa se alimen-teze cu apa, fie tocmai pentru astfel de vindecari. i iata ca la fantana Siloamului mergand orbul, spa-landu-se, indata pecetea aceea, solzii de ne-vedere, au cazut de pe dansul. ocul vine de data aceasta pentru cei din jurul lui: Nu cumva acesta este cersetorul care cersea acolo si acolo? Ba da, spuneau unii. Ba nu, ziceau altii, doar seamana cu el. Lumea era deja socata. Minunea ce se savarsise venea sa darame tot ceea ce stiau ei, si orbul o va spune la un moment dat, atunci cand va respinge acuzatiile fariseilor: Cine a mai vazut pana acum orb din nastere vindecat?Minunea pe care Hristos o face vine sa-l reaseze acolo unde era locul omului prin minunea creatiei. Hristos nu suspenda nici o lege, ci, din contra, il incepe om in limitele lui normale, pentru ca normal este ca orbul sa nu existe, ci tot omul sa vada; ca surdul sa nu existe, ci tot omul sa auda; ca schiopul sa nu schiopateze, ci tot omul sa mearga, sa mearga bine. Acestea erau lucrurile lui Dumne-zeu. Asa le facuse Dumnezeu dintru inceput pe toate: pe om vazand, auzind, vorbind, mergand.
Dar el spunea, de fiecare data, la indoielile celor-lalti: Eu sunt. i il intreaba: Cum s-au deschis ochii tai? Se mirau toti. Iar raspunsul lui este un raspuns de mireasma teologica, sa-i spunem: Omul care se numeste Iisus a facut tina si a uns ochii mei si apoi spune ca a fost trimis la apa Siloamului, s-a spalat si, mergand si spalandu-ma, am dobandit vederea. i-l intreaba: Unde este Acela? . Nu stiu , le-a raspuns el. Nu stia pentru ca Iisus Hristos nu facuse lucrul acesta la vedere. Nici una dintre minunile Lui, repet, nu este facuta pe stadionul din Ierusa-lim, sau ca sa atraga...
