S-a întâmplat în 19 iunie 1919
S-a intamplat in 19 iunie 1919: A murit Petre P. Carp, publicist si om politic; seful Partidului Conservator (intre anii 1907 si 1912) si autorul programului politic al acestui partid, intitulat Era noua; de mai multe ori ministru si prim-ministru (1900-1901 si 1910-1912); unul dintre intemeietorii societatii literare Junimea; autor de cronici literare si dramatice. []The post S-a intamplat in 19 iunie 1919 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 19 iunie 1919 was first posted on iunie 19, 2020 at 5:01 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 iunie 1919: A murit Petre P. Carp, publicist si om politic; seful Partidului Conservator (intre anii 1907 si 1912) si autorul programului politic al acestui partid, intitulat Era noua; de mai multe ori ministru si prim-ministru (1900-1901 si 1910-1912); unul dintre intemeietorii societatii literare Junimea; autor de cronici literare si dramatice. Petre P. Carp (n. 28 iunie 1837, Iasi d. ibanesti, judetul Iasi), om politic, diplomat, fondator al Societatii Junimea si lider politic al acesteia. Dupa fuziunea din 3 aprilie 1907, Carp devine si presedinte al Partidului Conservator. Cu o cariera politica impresionanta, ce s-a desfasurat pe parcursul a 50 de ani, a fost martorul renasterii nationale a Romaniei. Unul dintre cei mai mari oameni de stat ai tarii, Petre P. Carp s-a numarat printre cele mai avizate voci din viata politica romaneasca, luptand cu vehementa pentru crezurile sale politice. Inzestrat cu mari calitati oratorice, istoricii il considera al doilea mare politician conservator dupa Barbu Catargiu. Petre P. Carp provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, care stapanea intinse mosii precum cea de la ibanesti. Tatal sau, stolnicul Petre Carp, insetat de cunoastere, invata carte la Viena si se intoarce in Moldova cucerit de progresele la care ajunsese Occidentul. Se va dovedi influentat de ideile iluminismului si va deveni un carvunar, nume dat prin asociatie cu carbonarii italieni. Dupa primele invataturi deprinse la scoala primara, familia se hotaraste sa-l trimita pe adolescentul Petrache sa studieze in Germania, la Berlin, asa cum si tatal sau si bunicul sau primisera o instructie si o educatie temeinica si aleasa la scoli superioare din Viena si Berlin. Asadar, tanarul Carp urmeaza studiile liceale la Franz sische Gymnasium din capitala Germaniei, unde isi sustine bacalaureatul in 1858, obtinand o medie generala maxima. In continuare, Carp urmeaza cursuri universitare la Facultatea de Drept si tiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn, axandu-se pe economie politica, filosofie, litere si istorie. Inca din acele vremuri, studentul Carp se remarca de ceilalti colegi ai sai printr-un discurs sobru, rigid, concis, care il va caracteriza pe tot parcursul carierei sale politice.
In toamna anului 1862, Carp revine la Iasi, unde ii va intalni pe Titu Maiorescu si Vasile Pogor. Ulterior, in urmatorii doi ani li se vor adauga si Theodor Rosetti, impreuna cu Iacob Negruzzi, formandu-se astfel grupul ce va fonda Societatea Junimea in primavara anului 1864. Avand la baza idei comune, cei cinci se vor axa la inceput pe cultivarea spiritului literar, ei reprezentand o noua generatie, junimista, cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. Prin activitatea sa, societatea impunea o directie noua, moderna, intregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Dar, Petre P. Carp, atat de impatimit pentru viata publica, era aproape imposibil sa-si satisfaca veleitatile in acest domeniu deoarece Junimea nu facea politica, ceea ce il nemultumea profund. Astfel, indemnat de propriul cuget, se hotaraste sa paraseasca Iasiul si societatea literara in care isi facuse un debut promitator. In toamna anului 1865, soseste la Bucuresti si ocupa postul de auditor la Consiliul de Stat. Ulterior, se alatura monstruoasei coalitii , iar liderii conspiratiei i-au rasplatit atitudinea numindu-l secretar al Locotenentei Domnesti, apoi la conducerea Agentiei diplomatice de la Paris (26 mai 1866 4 august 1867). Dupa revenirea din Franta,Petre P. Carp se intoarce la Junimea si decide sa candideze ca deputat in Colegiul I Vaslui, pe listele conservatorilor. In Parlament, se va remarca prin calitatile oratorice impresionante. In 1870, tanarul junimist obtine si primul ministeriat, cel al Externelor, in cabinetul Epureanu. Prezenta lui in acest minister coincide cu razboiul franco-prusac si cu simpatiile marturisite ale opiniei publice romanesti pentru Franta. Ministrul de Externe roman se va pronunta pentru neutralitatea tarii sale intr-o eventuala trecere a trupelor rusesti peste Prut. Imperiul arist ceruse revizuirea Tratatului de Pace de la Paris din 1856 si concentrarea unor unitati militare la frontiera estica a Romaniei care se va opune cu armele, daca situatia o cerea, impotriva incalcarii neutralitatii declarate. In discursul sau din 5 iulie 1870, Petre P. Carp va declara in Adunarea Deputatilor citandu-l pe Ion C. Bratianu, care spusese: acolo unde este ortodoxie, acolo este Romania , dar adauga si punctul sau de vedere in calitate de ministru de Externe: acolo unde sunt gintile latine, acolo va fi si inima Romaniei . Incepand cu anii 1870, tanarul junimist urmeaza o cariera diplomatica, fiind trimis ca agent diplomatic la Viena (20 martie 1871 28 aprilie 1873). Misiunea sa era de a cointeresa pe actionarii germani sa participe la efectuarea unor tranzactii financiare in Romania, care era interesata de finantari externe indeosebi in domeniul cailor ferate. A avut prilejul sa se intalneasca la Berlin cu cancelarul Otto von Bismark, cu care a avut o confruntare verbala dura. Au fost discutate mai multe chestiuni printre care cea a cailor ferate din Romania, dar si cea a statutului evreilor de la noi. Bismarck i-a reprosat lui Petre P. Carp ca romanii sunt antisemiti, recurgand la o afirmatie extrem de grava, nefondata: Sunteti niste salbatici. Mi s-a spus ca aruncati cu pietre in evrei si le spargeti capetele . Replica lui Carp, care luase apararea evreilor in Adunarea Deputatilor in 1868 si mai tarziu in 1879, a venit taios, dar si ironic: Excelenta Sa nu trebuie sa uite ca romanul a iesit abia de curand din Epoca de Piatra . Ulterior, Carp este trimis agent diplomatic si la Roma (28 aprilie 19 octombrie 1873). Dupa aceasta experienta revine definitiv la Iasi, pentru a se dedica luptei politice. Tot in aceasta perioada, se casatoreste cu Sevastia Cantacuzino, fiica lui Ioan Cantacuzino, cunoscut om politic in ministerele din perioada Locotenentei Domnesti si a guvernelor de la inceputul domniei lui Carol I. Cei doi vor avea impreuna o fata si patru baieti. Anul 1871 consacra definitiv intrarea junimistilor de partea activismului politic. Pe 15 aprilie 1871, are loc la Iasi o intalnire intre Gheorghe Costaforu si Titu Maiorescu, cel dintai propunandu-i mentorului Junimii ca membrii societatii sa intre in viata politica. Acesta a fost un moment de rascruce in istoria conservatorismului si politicii romanesti. Junimistii vor adopta un program de actiune sprijinit de hotararile Adunarilor ad-hoc din 1857, din care mai ramasesera doua deziderate de indeplinit: respectarea capitulatiilor de catre Poarta Otomana, a neutralitatii garantate si chiar obtinerea independentei tarii noastre. Junimistii accepta propunerea lui Gheorghe Costaforu si intra in Adunarea Deputatilor, predominant conservatoare, sprijinind guvernul Lascar Catargiu. Apropierea politica dintre junimisti si conservatori se va realiza treptat. Este adevarat ca si cele doua ideologii politice erau foarte asemanatoare. Amandoua...
S-a intamplat in 19 iunie 1919 was first posted on iunie 19, 2020 at 5:01 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 iunie 1919: A murit Petre P. Carp, publicist si om politic; seful Partidului Conservator (intre anii 1907 si 1912) si autorul programului politic al acestui partid, intitulat Era noua; de mai multe ori ministru si prim-ministru (1900-1901 si 1910-1912); unul dintre intemeietorii societatii literare Junimea; autor de cronici literare si dramatice. Petre P. Carp (n. 28 iunie 1837, Iasi d. ibanesti, judetul Iasi), om politic, diplomat, fondator al Societatii Junimea si lider politic al acesteia. Dupa fuziunea din 3 aprilie 1907, Carp devine si presedinte al Partidului Conservator. Cu o cariera politica impresionanta, ce s-a desfasurat pe parcursul a 50 de ani, a fost martorul renasterii nationale a Romaniei. Unul dintre cei mai mari oameni de stat ai tarii, Petre P. Carp s-a numarat printre cele mai avizate voci din viata politica romaneasca, luptand cu vehementa pentru crezurile sale politice. Inzestrat cu mari calitati oratorice, istoricii il considera al doilea mare politician conservator dupa Barbu Catargiu. Petre P. Carp provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, care stapanea intinse mosii precum cea de la ibanesti. Tatal sau, stolnicul Petre Carp, insetat de cunoastere, invata carte la Viena si se intoarce in Moldova cucerit de progresele la care ajunsese Occidentul. Se va dovedi influentat de ideile iluminismului si va deveni un carvunar, nume dat prin asociatie cu carbonarii italieni. Dupa primele invataturi deprinse la scoala primara, familia se hotaraste sa-l trimita pe adolescentul Petrache sa studieze in Germania, la Berlin, asa cum si tatal sau si bunicul sau primisera o instructie si o educatie temeinica si aleasa la scoli superioare din Viena si Berlin. Asadar, tanarul Carp urmeaza studiile liceale la Franz sische Gymnasium din capitala Germaniei, unde isi sustine bacalaureatul in 1858, obtinand o medie generala maxima. In continuare, Carp urmeaza cursuri universitare la Facultatea de Drept si tiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn, axandu-se pe economie politica, filosofie, litere si istorie. Inca din acele vremuri, studentul Carp se remarca de ceilalti colegi ai sai printr-un discurs sobru, rigid, concis, care il va caracteriza pe tot parcursul carierei sale politice.
In toamna anului 1862, Carp revine la Iasi, unde ii va intalni pe Titu Maiorescu si Vasile Pogor. Ulterior, in urmatorii doi ani li se vor adauga si Theodor Rosetti, impreuna cu Iacob Negruzzi, formandu-se astfel grupul ce va fonda Societatea Junimea in primavara anului 1864. Avand la baza idei comune, cei cinci se vor axa la inceput pe cultivarea spiritului literar, ei reprezentand o noua generatie, junimista, cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. Prin activitatea sa, societatea impunea o directie noua, moderna, intregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Dar, Petre P. Carp, atat de impatimit pentru viata publica, era aproape imposibil sa-si satisfaca veleitatile in acest domeniu deoarece Junimea nu facea politica, ceea ce il nemultumea profund. Astfel, indemnat de propriul cuget, se hotaraste sa paraseasca Iasiul si societatea literara in care isi facuse un debut promitator. In toamna anului 1865, soseste la Bucuresti si ocupa postul de auditor la Consiliul de Stat. Ulterior, se alatura monstruoasei coalitii , iar liderii conspiratiei i-au rasplatit atitudinea numindu-l secretar al Locotenentei Domnesti, apoi la conducerea Agentiei diplomatice de la Paris (26 mai 1866 4 august 1867). Dupa revenirea din Franta,Petre P. Carp se intoarce la Junimea si decide sa candideze ca deputat in Colegiul I Vaslui, pe listele conservatorilor. In Parlament, se va remarca prin calitatile oratorice impresionante. In 1870, tanarul junimist obtine si primul ministeriat, cel al Externelor, in cabinetul Epureanu. Prezenta lui in acest minister coincide cu razboiul franco-prusac si cu simpatiile marturisite ale opiniei publice romanesti pentru Franta. Ministrul de Externe roman se va pronunta pentru neutralitatea tarii sale intr-o eventuala trecere a trupelor rusesti peste Prut. Imperiul arist ceruse revizuirea Tratatului de Pace de la Paris din 1856 si concentrarea unor unitati militare la frontiera estica a Romaniei care se va opune cu armele, daca situatia o cerea, impotriva incalcarii neutralitatii declarate. In discursul sau din 5 iulie 1870, Petre P. Carp va declara in Adunarea Deputatilor citandu-l pe Ion C. Bratianu, care spusese: acolo unde este ortodoxie, acolo este Romania , dar adauga si punctul sau de vedere in calitate de ministru de Externe: acolo unde sunt gintile latine, acolo va fi si inima Romaniei . Incepand cu anii 1870, tanarul junimist urmeaza o cariera diplomatica, fiind trimis ca agent diplomatic la Viena (20 martie 1871 28 aprilie 1873). Misiunea sa era de a cointeresa pe actionarii germani sa participe la efectuarea unor tranzactii financiare in Romania, care era interesata de finantari externe indeosebi in domeniul cailor ferate. A avut prilejul sa se intalneasca la Berlin cu cancelarul Otto von Bismark, cu care a avut o confruntare verbala dura. Au fost discutate mai multe chestiuni printre care cea a cailor ferate din Romania, dar si cea a statutului evreilor de la noi. Bismarck i-a reprosat lui Petre P. Carp ca romanii sunt antisemiti, recurgand la o afirmatie extrem de grava, nefondata: Sunteti niste salbatici. Mi s-a spus ca aruncati cu pietre in evrei si le spargeti capetele . Replica lui Carp, care luase apararea evreilor in Adunarea Deputatilor in 1868 si mai tarziu in 1879, a venit taios, dar si ironic: Excelenta Sa nu trebuie sa uite ca romanul a iesit abia de curand din Epoca de Piatra . Ulterior, Carp este trimis agent diplomatic si la Roma (28 aprilie 19 octombrie 1873). Dupa aceasta experienta revine definitiv la Iasi, pentru a se dedica luptei politice. Tot in aceasta perioada, se casatoreste cu Sevastia Cantacuzino, fiica lui Ioan Cantacuzino, cunoscut om politic in ministerele din perioada Locotenentei Domnesti si a guvernelor de la inceputul domniei lui Carol I. Cei doi vor avea impreuna o fata si patru baieti. Anul 1871 consacra definitiv intrarea junimistilor de partea activismului politic. Pe 15 aprilie 1871, are loc la Iasi o intalnire intre Gheorghe Costaforu si Titu Maiorescu, cel dintai propunandu-i mentorului Junimii ca membrii societatii sa intre in viata politica. Acesta a fost un moment de rascruce in istoria conservatorismului si politicii romanesti. Junimistii vor adopta un program de actiune sprijinit de hotararile Adunarilor ad-hoc din 1857, din care mai ramasesera doua deziderate de indeplinit: respectarea capitulatiilor de catre Poarta Otomana, a neutralitatii garantate si chiar obtinerea independentei tarii noastre. Junimistii accepta propunerea lui Gheorghe Costaforu si intra in Adunarea Deputatilor, predominant conservatoare, sprijinind guvernul Lascar Catargiu. Apropierea politica dintre junimisti si conservatori se va realiza treptat. Este adevarat ca si cele doua ideologii politice erau foarte asemanatoare. Amandoua...
