S-a intamplat in 16 iulie 1054: Separarea Bisericii de Rasarit (de la Constantinopol) de Biserica de Apus (de la Roma), care a dus la aparitia Bisericii Ortodoxe (separarea este cunoscuta in istorie sub numele de Marea Schisma); ruptura s-a oficializat prin excomunicarea reciproca (anulata in 1965) dintre delegatii pontificali, condusi []The post S-a intamplat in 16 iulie 1054 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 16 iulie 1054 was first posted on iulie 16, 2020 at 1:40 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com S-a intamplat in 16 iulie 1054: Separarea Bisericii de Rasarit (de la Constantinopol) de Biserica de Apus (de la Roma), care a dus la aparitia Bisericii Ortodoxe (separarea este cunoscuta in istorie sub numele de Marea Schisma); ruptura s-a oficializat prin excomunicarea reciproca (anulata in 1965) dintre delegatii pontificali, condusi de cardinalul Umberto da Silva Candida, si patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a indelungatei dispute asupra notiunii de Filioque si a primatului episcopului Romei, refuzat de crestinii din Rasarit. Romanii au ramas in grupul de popoare care tin de confesiunea ortodoxa, aflata sub autoritatea canonica a patriarhului de Constantinopol.

Filioque, termen teologic care se refera la problema purcederii Sfantului Duh de la Dumnezeu Tatal si de la Dumnezeu Fiul (lat: filioque). Problema in cauza constituie pretextul unei dispute istorice intre Biserica Rasariteana (Ortodoxa) si cea Apuseana (Catolica), teologii ortodocsi sustinand ca Duhul Sfant purcede numai de la Tatal, in vreme ce colegii lor catolici considera ca Sfantul Duh purcede de la Tatal si de la Fiul. Inca de la inceputuri, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numiti patriarhi: episcopul Romei, episcopul Alexandriei si episcopul Antiohiei. Lor li s-au alaturat episcopul Constantinopolului si episcopul Ierusalimului, confirmati in cadrul Conciliului din Calcedon din 451.

Patriarhii erau superiori celorlalti episcopi ai bisericii. Dupa ascensiunea islamului, slabirea relativa a influentei patriarhilor Antiohiei, Ierusalimului si Alexandriei a dus la polarizarea politicii interne a Bisericii intre Roma si Constantinopol. In timp ce Constantinopolul se baza in solicitarea unei pozitii mai inalte pe argumentul ca era Noua Roma , patriarhul Romei considera ca el, ca succesor al Sfantului Petru, primul dintre apostoli, trebuia sa aiba intaietate. Dezbinarea Imperiului Roman a contribuit si ea la dezbinarea din sanul Bisericii. Teodosie cel Mare, care a murit in 395, a fost ultimul imparat care a domnit peste un Imperiu Roman unit; dupa moartea sa, teritoriul a fost impartit in doua jumatati, estica si vestica, fiecare avand propriul imparat. La sfarsitul secolului al V-lea, Imperiul Roman de Apus se dezintegrase sub presiunea triburilor germanice, in timp ce Imperiul Roman de Rasarit (bizantin) se bucura de o relativa stabilitate. Astfel, unitatea politica a Imperiului Roman a fost prima care a cedat. Papa Leon al IX-lea (1049 1054) si Patriarhul Constantinopolului Mihail I Cerularie (1043 1058) sunt doar capii bisericesti care au desavarsit ruptura dintre cele doua biserici, apusene si rasasaritene, insa conflictele dintre ele erau mult mai vechi.

Ambii lideri religiosi se considerau conducatorii intregii lumi crestine....