S-a întâmplat în 10 martie 1291
S-a intamplat in 10 martie 1291 . Romanii din Transilvania sunt mentionati, pentru prima data, ca participanti la adunare obsteasca convocata de regele Ungariei, Andrei al III-lea. Adunarile obstesti (Congregatiile generale) ale Voievodatului Transilvaniei erau de mai multe categorii si au suferit transformari in decursul timpului. De obicei, ele erau adunari cu caracter judiciar; []The post S-a intamplat in 10 martie 1291 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 10 martie 1291 . Romanii din Transilvania sunt mentionati, pentru prima data, ca participanti la adunare obsteasca convocata de regele Ungariei, Andrei al III-lea. Adunarile obstesti (Congregatiile generale) ale Voievodatului Transilvaniei erau de mai multe categorii si au suferit transformari in decursul timpului. De obicei, ele erau adunari cu caracter judiciar; mai rar, se ocupau si cu alte probleme, economice sau administrative, ca: reglementarea raporturilor dintre biserica si nobilime cu privire la dijmele eclesiastice, problema vamilor feudale, verificari de acte de danie etc. Prima mentiune cunoscuta despre cele din Transilvania dateaza din 1288, din timpul lui Lorand Borsa, unul dintre cei mai puternici voievozi; e vorba de o adunare obsteasca a nobilimii tarii Transilvaniei , convocata langa Turda de vicevoievod. Aceasta atesta existenta unui regnum Transilvanum, deosebit de regnum Hungariae, in frunte cu Roland Borsa, voyvoda Transsylvanus et comes Zonuk cu puteri de real suveran. Desi romanii alcatuiau majoritatea populatiei din Transilvania, ei nu participau, in genere, la aceste congregatii, fiind in cea mai mare parte aserviti. Uneori sunt mentionati insa printre participanti si romanii desigur cnezi si alti oameni liberi precum si reprezentantii targurilor si oraselor, cand acestea aveau procese sau alte interese de sustinut. Participarea romanilor la aceste adunari a fost amintita pentru prima data la 10 martie 1291(unele surse spun ca ar fi 11 martie, altele 10 martie), cand regele maghiar Andrei al III-lea al Ungariei (1290-1301), a convocat la Alba-Iulia o adunare cu toti prelatii, baronii, nobilii, secuii, sasii, romanii din toate partile Transilvaniei pentru indreptarea starii acestora. Atunci au fost mentionati romanii din Transilvania ca participanti alaturi de nobili (nobiles), de sasi (Saxones), de secui (Syculi) si prelati la congregatia de la Alba Iulia, ale carei lucrari se desfasurasera in prezenta regelui Andrei al III-lea al Ungariei (1290-1301). Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus in stapanirea domeniilor de la Fagaras si Sambata, eliminand astfel ultima autonomie romaneasca din Transilvania. Astfel, Fagarasul a fost pentru prima oara mentionat documentar, cu numele de Fogoros. Textul de referinta suna asa: Noi Andrei, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, aducem la cunostinta tuturor carora se cuvine ca, atunci cand am tinut impreuna cu toti nobilii, Sasii, Secuii si Romanii din partile Transilvaniei o adunare la Alba Iulia, pentru indreptarea starii acestora, cu sfatul tuturor prelatilor si baronilor regatului nostru, care se aflau cu noi in acea vreme, magistrul Ugrinus, iubitul si credinciosul nostru, ridicandu-se in acea adunare a noastra, a cerut sa i se inapoieze si restituie prin noi niste mosii ale sale numite Fagaras (Fogoros) si Sambata (Zumbothel) aflatoare langa raul Olt (Olth), zicand ca i-au fost instrainate pe nedrept si a infatisat actele si privilegiile sale cu privire la aceasta. Iar noi, voind sa ne lamurim mai bine asupra pricinei numitelor mosii, adica daca ele au fost sau nu ale numitului magistru Ugrinus, am pus sa se cerceteze cu luare aminte printre numitii nobili, printre Sasi, Secui si Romani (Olachis), daca se stie ca numitele mosii apartin de drept si legiuit numitului magistru Ugrinus. Acestia toti si fiecare in parte au declarat ca pomenitele mosii numite Fagaras si Sambata au fost si sunt ale magistrului Ugrinus si ale inaintasilor sai. Asadar noi, deoarece am vazut si am aflat ca acele mosii apartin de drept si legiuit acestui magistru Ugrinus, i le-am inapoiat si restituit impreuna cu toate folosintele si tot ce tine de ele, numitului magistru Ugrinus si prin el mostenitorilor sai si urmasilor acestor mostenitori, ca sa le stapaneasca pe veci si nestramutat, in acelasi fel si cu aceeasi deplinatate cu care...
S-a intamplat in 10 martie 1291 . Romanii din Transilvania sunt mentionati, pentru prima data, ca participanti la adunare obsteasca convocata de regele Ungariei, Andrei al III-lea. Adunarile obstesti (Congregatiile generale) ale Voievodatului Transilvaniei erau de mai multe categorii si au suferit transformari in decursul timpului. De obicei, ele erau adunari cu caracter judiciar; mai rar, se ocupau si cu alte probleme, economice sau administrative, ca: reglementarea raporturilor dintre biserica si nobilime cu privire la dijmele eclesiastice, problema vamilor feudale, verificari de acte de danie etc. Prima mentiune cunoscuta despre cele din Transilvania dateaza din 1288, din timpul lui Lorand Borsa, unul dintre cei mai puternici voievozi; e vorba de o adunare obsteasca a nobilimii tarii Transilvaniei , convocata langa Turda de vicevoievod. Aceasta atesta existenta unui regnum Transilvanum, deosebit de regnum Hungariae, in frunte cu Roland Borsa, voyvoda Transsylvanus et comes Zonuk cu puteri de real suveran. Desi romanii alcatuiau majoritatea populatiei din Transilvania, ei nu participau, in genere, la aceste congregatii, fiind in cea mai mare parte aserviti. Uneori sunt mentionati insa printre participanti si romanii desigur cnezi si alti oameni liberi precum si reprezentantii targurilor si oraselor, cand acestea aveau procese sau alte interese de sustinut. Participarea romanilor la aceste adunari a fost amintita pentru prima data la 10 martie 1291(unele surse spun ca ar fi 11 martie, altele 10 martie), cand regele maghiar Andrei al III-lea al Ungariei (1290-1301), a convocat la Alba-Iulia o adunare cu toti prelatii, baronii, nobilii, secuii, sasii, romanii din toate partile Transilvaniei pentru indreptarea starii acestora. Atunci au fost mentionati romanii din Transilvania ca participanti alaturi de nobili (nobiles), de sasi (Saxones), de secui (Syculi) si prelati la congregatia de la Alba Iulia, ale carei lucrari se desfasurasera in prezenta regelui Andrei al III-lea al Ungariei (1290-1301). Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus in stapanirea domeniilor de la Fagaras si Sambata, eliminand astfel ultima autonomie romaneasca din Transilvania. Astfel, Fagarasul a fost pentru prima oara mentionat documentar, cu numele de Fogoros. Textul de referinta suna asa: Noi Andrei, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, aducem la cunostinta tuturor carora se cuvine ca, atunci cand am tinut impreuna cu toti nobilii, Sasii, Secuii si Romanii din partile Transilvaniei o adunare la Alba Iulia, pentru indreptarea starii acestora, cu sfatul tuturor prelatilor si baronilor regatului nostru, care se aflau cu noi in acea vreme, magistrul Ugrinus, iubitul si credinciosul nostru, ridicandu-se in acea adunare a noastra, a cerut sa i se inapoieze si restituie prin noi niste mosii ale sale numite Fagaras (Fogoros) si Sambata (Zumbothel) aflatoare langa raul Olt (Olth), zicand ca i-au fost instrainate pe nedrept si a infatisat actele si privilegiile sale cu privire la aceasta. Iar noi, voind sa ne lamurim mai bine asupra pricinei numitelor mosii, adica daca ele au fost sau nu ale numitului magistru Ugrinus, am pus sa se cerceteze cu luare aminte printre numitii nobili, printre Sasi, Secui si Romani (Olachis), daca se stie ca numitele mosii apartin de drept si legiuit numitului magistru Ugrinus. Acestia toti si fiecare in parte au declarat ca pomenitele mosii numite Fagaras si Sambata au fost si sunt ale magistrului Ugrinus si ale inaintasilor sai. Asadar noi, deoarece am vazut si am aflat ca acele mosii apartin de drept si legiuit acestui magistru Ugrinus, i le-am inapoiat si restituit impreuna cu toate folosintele si tot ce tine de ele, numitului magistru Ugrinus si prin el mostenitorilor sai si urmasilor acestor mostenitori, ca sa le stapaneasca pe veci si nestramutat, in acelasi fel si cu aceeasi deplinatate cu care...
