Talcuirea evangheliei Duminicii a 13-a dupa Rusalii Matei 21, 33 4 Pilda de mai sus a spus-o Mantuitorul in legatura cu poporul israelitean. Via din pilda inchipuia pe poporul israelitean si legamantul ce-l facuse Dumnezeu cu el prin Moise. Ca pe o vie adusese Dumnezeu pe poporul israelitean din Egipt si-l sadise in pamantul fagaduintei, []Talcuirea evangheliei Duminicii a 13-a dupa Rusalii Matei 21, 33 4Pilda de mai sus a spus-o Mantuitorul in legatura cu poporul israelitean. Via din pilda inchipuia pe poporul israelitean si legamantul ce-l facuse Dumnezeu cu el prin Moise. Ca pe o vie adusese Dumnezeu pe poporul israelitean din Egipt si-l sadise in pamantul fagaduintei, iar via a dat radacini si a umplut tara (Ps. 79, 9-12). Aceasta vie, adica legamantul ce-l facuse Dumnezeu cu israelitenii, prin Moise, era data in seama lucratorilor, adica in seama preotilor, arhiereilor si carturarilor poporului, ca sa lucreze in ea, adica sa vesteasca poporului neincetat acest legamant si roade de fapte bune sa faca. In aceasta vie a poporului israelitean, Dumnezeu sadise si fagaduinta unui Mesia Mantuitor. Lucratorii viei, arhiereii si carturarii poporului, trebuiau sa lucreze in cunoasterea si aflarea acestui Mantuitor. Insa lucratorii viei au lasat via nelucrata si de aceea poporul a uitat pe Saditorul viei, pe Dumnezeu, iar pe Cel fagaduit pe Iisus Mantuitorul nu L-au cunoscut cand S-a ivit intre ei, ci L-au omorat, precum au omorat si pe slugile Domnului, pe profeti. Via Domnului sadita in poporul israelitean s-a umplut cu spini si nici o roada n-a facut (Isaia 5, 4). De aceea poporul israelitean a fost nimicit si imprastiat prin razboi, iar via lor, adica sufleteasca mantuire prin Domnul si Mantuitorul Iisus Hristos a fost luata de la ei si data neamurilor, adica popoarelor pagane care s-au increstinat.

Mantuitorul spunea pilda acesta despre Sine, despre cum Il vor primi si Il vor da la moarte arhiereii si carturarii poporului. O, ce popor fara de minte au fost israelitenii si vai, ce lucratori a avut via lor, caci acesti lucratori i-au tras si pe ei in ratacire si pieire sufleteasca! Dar sa nu-i osandim numai pe israeliteni, ci mai ales sa ne gandim si la noi, caci si viata noastra este o vie sadita de Dumnezeu in pamantul fagaduintei. O, cat a lucrat Dumnezeu pana ne-a dat aceasta vie! El i-a sapat pamantul, a ingradit-o, a sapat imprejurul ei sant si a sadit vitele cele mai alese (Isaia 5, 2). El a sapat in mintea noastra cunostinta binelui si raului. El a sapat in inima noastra atatea simturi alese si a sadit atatea daruri sufletesti.

A zidit si turn in mijlocul viei si teasc a sapat in ea (Isaia 5, 2). O, ce turn maret si tare a ridicat Dumnezeu in mijlocul viei vietii noastre! Golgota cea inalta, Jertfa Domnului si Sangele Domnului este acest turn de aparare si de mantuire sufleteasca. Ce puteam face si ce n-am facut pentru via Mea? zice Domnul (Isaia 5, 4). Ce n-a facut si ce nu face Dumnezeu pentru ca via vietii noastre sa aduca roade de fapte bune? Insa vai, via vietii noastre, in loc de struguri buni, rodeste struguri salbatici de rautati. Am asteptat sa faca via Mea struguri si a facut spini, zice Domnul (Isaia 5, 4).

In chipul israelitenilor suntem si noi, caci si via vietii noastre s-a umplut de spini si palamida i noi am uitat de Saditorul viei, am uitat ca viata noastra e o vie a...