S-a întâmplat în 25 septembrie…
S-a intamplat in 25 septembrie 1066: Batalia de la Stamford Bridge marcheaza finalul epocii de glorie a vikingilor . Batalia de la Stamford Bridge in Anglia este privita adesea ca un reper pentru sfarsitul Erei Vikinge in Marea Britanie. Batalia a avut loc la 25 septembrie 1066, la putin timp dupa ce armata norvegiana []The post S-a intamplat in 25 septembrie appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 25 septembrie was first posted on septembrie 25, 2020 at 5:43 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 septembrie 1066: Batalia de la Stamford Bridge marcheaza finalul epocii de glorie a vikingilor . Batalia de la Stamford Bridge in Anglia este privita adesea ca un reper pentru sfarsitul Erei Vikinge in Marea Britanie. Batalia a avut loc la 25 septembrie 1066, la putin timp dupa ce armata norvegiana invadatoare condusa de regele Harald al III-lea a invins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia si Morcar de Northumbria in Batalia de la Fulford, cu doua mile la sud de York.
Regele Harold Godwinson al Angliei l-a intampinat pe Harald cu propria sa armata, luandu-l prin surprindere, cu razboinicii fara armuri si nepregatiti dupa un mars fortat intrat in legenda si care a strabatut regatul de la sud la nord.
Dupa o batalie incrancenata cu pierderi de ambele parti, dar devastatoare mai ales pentru norvegieni (lipsiti fiind de zale), Harald Hardr de si seniorul Tostig, fratele lui Harold Godwinson, au cazut amandoi. Venirea de intariri norvegiene a prelungit batalia dar nu i-a schimbat cursul. Infrangerea norvegienilor a fost decisiva. Regele Harold Godwinson a acceptat un acord cu supravietuitorii, inclusiv cu fiul lui Hardr de, Olaf, si le-a dat permisiunea sa se intoarca in Norvegia luand cu ei si trupul regelui lor, dupa ce au jurat sa nu mai atace Anglia niciodata.
Harald al III-lea Sigurdsson (n. 1015; d. 25 septembrie 1066), supranumit ulterior Harald Hardr de (Haraldr har r i, in traducere aproximativa sfat hotarat sau conducator dur ) a fost rege al Norvegiei din 1047 pana in 1066. A fost si Rege al Danemarcei pana in 1062. Multe dintre faptele sale sunt consemnate in Heimskringla. Moartea lui este ades folosita pentru a marca sfarsitul erei vikinge. 1396: Batalia de la Nicopole (azi oras in nordul Bulgariei); armatele coalitiei antiotomane conduse de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, au fost infrante de oastea turca condusa de sultanul Baiazid I (supranumit Trasnetul); la aceasta lupta a participat alaturi de cruciati si un corp de oaste din ara Romaneasca, condus de Mircea cel Batran 1493: Incepe cea de-a doua calatorie a lui Cristofor Columb (incheiata la 11 iunie 1496). In cursul ei descopera Insulele Dominica, Antigua, Guadalupa, Monserrat, Virgine, Porto Rico, Jamaica si Coasta de sud a Cubei. Cristofor Columb (italiana Cristoforo Colombo, portugheza Crist v o Colombo, spaniola Crist bal Col n, n. intre august si octombrie 1451 d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic in cautarea unei rute spre Asia, dar si-a castigat reputatia descoperind un nou continent, America, in perioada precolumbiana fiind cunoscuta numai Lumea Veche.
Expeditia a fost formata din 17 nave si aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania in septembrie 1493. 1513: Exploratorul spaniol Vasco N ez de Balboa ajunge in Oceanul Pacific Explorator si conchistador spaniol, Balboa a fost primul european care a descoperit coasta de est a Oceanului Pacific. A sosit in Lumea Noua in 1501, iar in 1510 s-a alaturat unei expeditii care a intemeiat orasul Santa Maria de la Antigua pe Istmul Darien (acum Istmul Panama), prima asezare europeana durabila de pe continentul american. 1599: S-a nascut sculptorul si arhitectul italian Francesco Borromini; initial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului. Francesco Borromini (nascut Francesco Castelli; Bissone, Ducatul Lombardiei 2 august 1667, Roma) este un arhitect italian, reprezentant al barocului tarziu.
Pe 2 august 1667 marele artist baroc italian Francesco Borromini se arunca in propria sabie, dupa ce si-a ars o parte din schite. Celibatar, melancolic, de un orgoliu si de o susceptibilitate aproape paroxistice, cu o inalta constiinta a artei sale, vor scrie ulterior enciclopediile, Borromini a avut un acces de nebunie. Era un artist zbuciumat, obsedat de cautarea armoniei naturale si ros de gelozie fata de rivalii sai, mai ales fata de Bernini. Borromini sosise la Roma imediat dupa ce isi terminase ucenicia si inca de la 20 de ani lucreaza intr-unul dintre cele mai cunoscute ateliere din oras, fiind la acea vreme pasionat de arhitectura antichitatii. Impreuna cu mentorul sau, Carlo Maderno lucreaza la celebrul Palazzo Barberini, insa dupa decesul lui Maderno, atelierul este preluat de Gian Lorenzo Bernini. Cei doi finalizeaza lucrarea dar incep o rivalitate care va dura toata viata. In timpul pontificatului lui Inocentiu al X-lea, Borromini reuseste sa il inlocuiasca pe Bernini ca arhitect sef al Romei, unul dintre cele mai mari succese ale carierei sale. Dar succesul nu dureaza mult, si desi isi pastreaza pozitia, va avea din ce in ce mai putine proiecte concesionate in ultima perioada a vietii. Se pare ca in vara anului 1667 dezamagirile dar si munca intensa la ultima sa carte isi spun cuvantul, arhitectul fiind de neconsolat de oricare dintre apropiatii sai.
Primul angajament independent al lui Borromini a fost biserica romana si manastirea San Carlo alle Quattro Fontane (1638-1641), al carei dom pare ca pluteste datorita punctelor de arcuire si surselor de lumina care sunt pozitionate dedesubtul sau.
Lucrarile sale, alcatuite din forme convexe si concave, au spatii de forme poligonale si ovale neregulate, asa cum se poate observa in cazul bisericii Sant Ivo della Sapienza (1642-1660). in ultimii ani de viata, si-a pierdut averea, iar in 1667 s-a sinucis. Influenta stilului sau a fost resimtita in Italia de Nord si in Europa Centrala, pe tot parcursul secolului urmator. 1613: S-a nascut Claude Perrault, medic, arhitect si teoretician francez, de orientare clasica; i se atribuie realizarea, in colaborare cu arhitectul Francois d Orbay, a Colonadei Muzeului Luvru (m. 1688) 1683: S-a nascut, la Dijon, Jean Philippe Rameau (m.1764), compozitor, teoretician si organist francez. Numeroasele sale lucrari dramatice abordeaza subiecte mitologice si pastorale. A compus tragedii lirice (Pygmalion; Hippolyte si Arician), opera-balet (Indiile galante), balete, piese pentru clavecin. Este autorul unui cunoscut Tratat de armonie (1722). 1725: S-a nascut Nicolas Joseph Cugnot, cel care a conceput si construit pentru prima data un automobil cu aburi(d.02.10.1804) 1785: S-a nascut, la Brasov, Christian Flechtenmacher, jurist, principalul autor al codului de legi cunoscut sub numele de Codul Calimach (1817); a publicat, pentru prima data in spatiul romanesc, un Dictionar juridic (1815) 1817: S-a nascut, la Feleac, judetul Cluj-Napoca, tefan Micle (m.1879), fizician si chimist roman. tefan Micle a fost primul profesor de Fizica in invatamantul superior din Romania. Timp de aproape un sfert de veac a slujit catedrele de Fizica si Chimie de la Academia Mihaileana si Universitatea din Iasi. A fost decan al Facultatii de tiinte, apoi, in 1867, devine rector al Universitatii, pana in 1875. A fondat primul laborator universitar de Chimie la Iasi. La 7 august 1864, s-a casatorit cu Veronica Campeanu, poeta romana, cunoscuta publicului larg in special datorita iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu. 1848, 25.
IX/7.
X: Apare Decretul special privind trimiterea in exil a majoritatii conducatorilor Revolutiei din ara Romaneasca 1849: S-a stins din viata, la Viena, Johann Strauss-tatal (n.1804), violonist, dirijor si compozitor austriac. Reprezentant de seama al valsului vienez. A devenit cunoscut gratie orchestrei pe care a condus-o, propagand genul valsuri. A compus circa 150 de valsuri si alte dansuri de epoca (polci, cadriluri, marsuri etc.). 1851: A fost dat in exploatare primul cablu telefonic submarin intre Anglia si Franta, pe sub Canalul Manecii, cablu care este folosit si astazi fara a fi fost inlocuit vreodata in totalitate. Lucrarea a fost executata de fratii W. si J. Brett din Londra. 1857: S-a nascut juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialisti romani in drept urbarial si composesoral; dupa 1918 a contribuit mult la reorganizarea justitiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Romane din 1934 (m. 1940) 1860: Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizita de curtoazie la Istanbul. Domnitorul este primit cu onorurile prevazute pentru sefii de state suverane, renuntandu-se la ceremonialul...
S-a intamplat in 25 septembrie was first posted on septembrie 25, 2020 at 5:43 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 septembrie 1066: Batalia de la Stamford Bridge marcheaza finalul epocii de glorie a vikingilor . Batalia de la Stamford Bridge in Anglia este privita adesea ca un reper pentru sfarsitul Erei Vikinge in Marea Britanie. Batalia a avut loc la 25 septembrie 1066, la putin timp dupa ce armata norvegiana invadatoare condusa de regele Harald al III-lea a invins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia si Morcar de Northumbria in Batalia de la Fulford, cu doua mile la sud de York.
Regele Harold Godwinson al Angliei l-a intampinat pe Harald cu propria sa armata, luandu-l prin surprindere, cu razboinicii fara armuri si nepregatiti dupa un mars fortat intrat in legenda si care a strabatut regatul de la sud la nord.
Dupa o batalie incrancenata cu pierderi de ambele parti, dar devastatoare mai ales pentru norvegieni (lipsiti fiind de zale), Harald Hardr de si seniorul Tostig, fratele lui Harold Godwinson, au cazut amandoi. Venirea de intariri norvegiene a prelungit batalia dar nu i-a schimbat cursul. Infrangerea norvegienilor a fost decisiva. Regele Harold Godwinson a acceptat un acord cu supravietuitorii, inclusiv cu fiul lui Hardr de, Olaf, si le-a dat permisiunea sa se intoarca in Norvegia luand cu ei si trupul regelui lor, dupa ce au jurat sa nu mai atace Anglia niciodata.
Harald al III-lea Sigurdsson (n. 1015; d. 25 septembrie 1066), supranumit ulterior Harald Hardr de (Haraldr har r i, in traducere aproximativa sfat hotarat sau conducator dur ) a fost rege al Norvegiei din 1047 pana in 1066. A fost si Rege al Danemarcei pana in 1062. Multe dintre faptele sale sunt consemnate in Heimskringla. Moartea lui este ades folosita pentru a marca sfarsitul erei vikinge. 1396: Batalia de la Nicopole (azi oras in nordul Bulgariei); armatele coalitiei antiotomane conduse de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, au fost infrante de oastea turca condusa de sultanul Baiazid I (supranumit Trasnetul); la aceasta lupta a participat alaturi de cruciati si un corp de oaste din ara Romaneasca, condus de Mircea cel Batran 1493: Incepe cea de-a doua calatorie a lui Cristofor Columb (incheiata la 11 iunie 1496). In cursul ei descopera Insulele Dominica, Antigua, Guadalupa, Monserrat, Virgine, Porto Rico, Jamaica si Coasta de sud a Cubei. Cristofor Columb (italiana Cristoforo Colombo, portugheza Crist v o Colombo, spaniola Crist bal Col n, n. intre august si octombrie 1451 d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic in cautarea unei rute spre Asia, dar si-a castigat reputatia descoperind un nou continent, America, in perioada precolumbiana fiind cunoscuta numai Lumea Veche.
Expeditia a fost formata din 17 nave si aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania in septembrie 1493. 1513: Exploratorul spaniol Vasco N ez de Balboa ajunge in Oceanul Pacific Explorator si conchistador spaniol, Balboa a fost primul european care a descoperit coasta de est a Oceanului Pacific. A sosit in Lumea Noua in 1501, iar in 1510 s-a alaturat unei expeditii care a intemeiat orasul Santa Maria de la Antigua pe Istmul Darien (acum Istmul Panama), prima asezare europeana durabila de pe continentul american. 1599: S-a nascut sculptorul si arhitectul italian Francesco Borromini; initial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului. Francesco Borromini (nascut Francesco Castelli; Bissone, Ducatul Lombardiei 2 august 1667, Roma) este un arhitect italian, reprezentant al barocului tarziu.
Pe 2 august 1667 marele artist baroc italian Francesco Borromini se arunca in propria sabie, dupa ce si-a ars o parte din schite. Celibatar, melancolic, de un orgoliu si de o susceptibilitate aproape paroxistice, cu o inalta constiinta a artei sale, vor scrie ulterior enciclopediile, Borromini a avut un acces de nebunie. Era un artist zbuciumat, obsedat de cautarea armoniei naturale si ros de gelozie fata de rivalii sai, mai ales fata de Bernini. Borromini sosise la Roma imediat dupa ce isi terminase ucenicia si inca de la 20 de ani lucreaza intr-unul dintre cele mai cunoscute ateliere din oras, fiind la acea vreme pasionat de arhitectura antichitatii. Impreuna cu mentorul sau, Carlo Maderno lucreaza la celebrul Palazzo Barberini, insa dupa decesul lui Maderno, atelierul este preluat de Gian Lorenzo Bernini. Cei doi finalizeaza lucrarea dar incep o rivalitate care va dura toata viata. In timpul pontificatului lui Inocentiu al X-lea, Borromini reuseste sa il inlocuiasca pe Bernini ca arhitect sef al Romei, unul dintre cele mai mari succese ale carierei sale. Dar succesul nu dureaza mult, si desi isi pastreaza pozitia, va avea din ce in ce mai putine proiecte concesionate in ultima perioada a vietii. Se pare ca in vara anului 1667 dezamagirile dar si munca intensa la ultima sa carte isi spun cuvantul, arhitectul fiind de neconsolat de oricare dintre apropiatii sai.
Primul angajament independent al lui Borromini a fost biserica romana si manastirea San Carlo alle Quattro Fontane (1638-1641), al carei dom pare ca pluteste datorita punctelor de arcuire si surselor de lumina care sunt pozitionate dedesubtul sau.
Lucrarile sale, alcatuite din forme convexe si concave, au spatii de forme poligonale si ovale neregulate, asa cum se poate observa in cazul bisericii Sant Ivo della Sapienza (1642-1660). in ultimii ani de viata, si-a pierdut averea, iar in 1667 s-a sinucis. Influenta stilului sau a fost resimtita in Italia de Nord si in Europa Centrala, pe tot parcursul secolului urmator. 1613: S-a nascut Claude Perrault, medic, arhitect si teoretician francez, de orientare clasica; i se atribuie realizarea, in colaborare cu arhitectul Francois d Orbay, a Colonadei Muzeului Luvru (m. 1688) 1683: S-a nascut, la Dijon, Jean Philippe Rameau (m.1764), compozitor, teoretician si organist francez. Numeroasele sale lucrari dramatice abordeaza subiecte mitologice si pastorale. A compus tragedii lirice (Pygmalion; Hippolyte si Arician), opera-balet (Indiile galante), balete, piese pentru clavecin. Este autorul unui cunoscut Tratat de armonie (1722). 1725: S-a nascut Nicolas Joseph Cugnot, cel care a conceput si construit pentru prima data un automobil cu aburi(d.02.10.1804) 1785: S-a nascut, la Brasov, Christian Flechtenmacher, jurist, principalul autor al codului de legi cunoscut sub numele de Codul Calimach (1817); a publicat, pentru prima data in spatiul romanesc, un Dictionar juridic (1815) 1817: S-a nascut, la Feleac, judetul Cluj-Napoca, tefan Micle (m.1879), fizician si chimist roman. tefan Micle a fost primul profesor de Fizica in invatamantul superior din Romania. Timp de aproape un sfert de veac a slujit catedrele de Fizica si Chimie de la Academia Mihaileana si Universitatea din Iasi. A fost decan al Facultatii de tiinte, apoi, in 1867, devine rector al Universitatii, pana in 1875. A fondat primul laborator universitar de Chimie la Iasi. La 7 august 1864, s-a casatorit cu Veronica Campeanu, poeta romana, cunoscuta publicului larg in special datorita iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu. 1848, 25.
IX/7.
X: Apare Decretul special privind trimiterea in exil a majoritatii conducatorilor Revolutiei din ara Romaneasca 1849: S-a stins din viata, la Viena, Johann Strauss-tatal (n.1804), violonist, dirijor si compozitor austriac. Reprezentant de seama al valsului vienez. A devenit cunoscut gratie orchestrei pe care a condus-o, propagand genul valsuri. A compus circa 150 de valsuri si alte dansuri de epoca (polci, cadriluri, marsuri etc.). 1851: A fost dat in exploatare primul cablu telefonic submarin intre Anglia si Franta, pe sub Canalul Manecii, cablu care este folosit si astazi fara a fi fost inlocuit vreodata in totalitate. Lucrarea a fost executata de fratii W. si J. Brett din Londra. 1857: S-a nascut juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialisti romani in drept urbarial si composesoral; dupa 1918 a contribuit mult la reorganizarea justitiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Romane din 1934 (m. 1940) 1860: Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizita de curtoazie la Istanbul. Domnitorul este primit cu onorurile prevazute pentru sefii de state suverane, renuntandu-se la ceremonialul...
