S-a intamplat in 30 septembrie 1790: A murit Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot. Nicolae Mavrogheni a fost un domnitor fanariot din Tara Romaneasca. Domnia sa a inceput la 6 aprilie 1786 si a durat pana in septembrie 1790 . Nicolae P. Mavrogheni mavros inseamna in greaca negru era de origine din insula Paros []The post S-a intamplat in 30 septembrie 1790 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 30 septembrie 1790 was first posted on septembrie 30, 2020 at 1:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 septembrie 1790: A murit Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot. Nicolae Mavrogheni a fost un domnitor fanariot din Tara Romaneasca. Domnia sa a inceput la 6 aprilie 1786 si a durat pana in septembrie 1790 . Nicolae P. Mavrogheni mavros inseamna in greaca negru era de origine din insula Paros (Arhipelagul Cicladelor) si in tinerete se aflase sub comanda amiralului otoman. Nu era strain de piraterie contra grecilor din Fanar pentru care nutrea sentimente dusmanoase. Cu ajutorul amiralului este numit domn pe 5 aprilie 1786, facandu-si intrarea in Bucuresti pe 28 mai. Un cronicar contemporan, Dionisie Eclesiarhul, ni-l infatiseaza ca un om inalt, uscativ la obraz si strajnic . Spre deosebire de alti domnitori greci de pe tronul Principatelor, el nu a pus atat de mult povara fiscala pe umerii taranilor si orasenilor saraci, cat pe seama celor avuti care isi facusera averea in mod dubios. Grecilor le-a confiscat averile pe motiv ca nu erau mostenite de cinci generatii, deci foarte probabil erau dobandite prin fel de fel de fraude. Pe boieri ii umilea dinaintea taranilor chiar si cand dreptatea era de partea lor, iar in privinta talharilor a cerut ispravnicilor sa-i prezinte capul hotului prins, ajungandu-i la ureche vorbe de o cardasie intre aparatorii legii si hoti. Orice fuga de sub escorta sau din beciul arestului a vreunui hot era pedepsita prin tragerea in teapa a paznicilor! Mai mult, daca era jefuit cineva si hotul scapa, slujbasul care cerceta cazul era biciuit ori, in caz de grava neglijenta, tras in teapa. Dupa cateva luni de strasnica domnie, Mavrogheni a interzis ca oamenii sa mai incuie portile si usile, in caz de jaf pierderea urmand sa fie suportata de el, iar slujbasul agiei sa fie tras in teapa. Noaptea, imbracat in haine de calugar, Voda umbla prin oras pana la primul cantat de cocos, incercand usile sa vada daca sunt inchise si pe cine prindea ca nu-i respectase ordinul punea sa fie batut la talpi. Alteori, tot travestit in preot sau calugar cerceta pravaliile, bisericile si chiar curtile dregatorilor, iar pe cei care-i prindea ca inseala sau nu-si fac datoria ii pedepsea pe loc. Talharirea, hotia, impilarea celui slab, puterea celui avut ajunsesera atat de demonizate, pana si pronuntarea lor era urmata de o inchinare iute si de Doamne iarta-ma! . Pe hoti ii spanzura pe ulita, lasandu-i cate o zi ca sa-i vada lumea. Nu putem sti cate din presupusele sale comportamente excentrice sunt de fapt adevarate. Pe de o parte este sigur ca era dusmanit de boieri care probabil ca au lansat macar o parte din zvonurile privind faptele sale nastrusnice. Pe de alta parte, Mavrogheni era intr-adevar un domnitor cu apucaturi nemaivazute. Conform unor marturii, Mavrogheni se asaza in profil cand se adreseaza cuiva, ca sa-l poata privi, si astfel interlocutorului urechea sa ii para o a doua gura. Tot el se plimba cu o vestita trasura care avea inhamati doi cerbi cu coarne aurite, fiind insotit de slugile...