Să ţinem cu tărie ceea ce ne-a învrednicit să primim în această Lucrare
In numele Tatalui, si-al Fiului, si-al Sfantului Duh. Prea cucernici parinti, iubiti frati si surori si toti cati suntem aici, Dumnezeu a randuit aceasta sfanta sarbatoare a Oastei Domnului. Ea s-a nascut la suflarea si la lucrarea Duhului Sfant peste noi toti, peste tara noastra, care era ca o vale plina de oase uscate. Noi []In numele Tatalui, si-al Fiului, si-al Sfantului Duh.
Prea cucernici parinti, iubiti frati si surori si toti cati suntem aici, Dumnezeu a randuit aceasta sfanta sarbatoare a Oastei Domnului. Ea s-a nascut la suflarea si la lucrarea Duhului Sfant peste noi toti, peste tara noastra, care era ca o vale plina de oase uscate. Noi eram acele oase uscate pe vaile acestei lumi desarte, plina de pacate si Duhul Sfant a suflat peste tara noastra, peste poporul nostru, prin parintele nostru scump, care mereu a amintit de acest loc din Iezechiel, 37. Domnul intreaba pe Iezechiel: Vor putea invia aceste oase uscate? i Domnul i-a zis: Prooroceste si spune: Oase uscate, ascultati Cuvantul Domnului! i un vuiet s-a auzit si s-au miscat aceste oase uscate. i a venit Duhul Sfant si le-a dat viata. i marturie a lucrarii Duhului Sfant este aceasta Lucrare minunata, pe care a facut-o DumnezeuDuhul Sfant in tara noastra, in poporul nostru, in Biserica noastra.
Ma uit peste prezenta aceasta si mi-aduc aminte ca, acum peste saizeci de ani, in strada Aleea Filozofilor, cand traia Parintele Iosif, cam asa era o multime. Era acolo si scumpul nostru Parinte pe care l-a ridicat Dumnezeu si i-a poruncit sa prooroceasca noua, acestor oase uscate, ca sa ascultam Cuvantul Domnului si sa inviem din moartea pacatelor. Pentru ca noi eram niste morti care traiam ca si niste oase uscate pe vaile tarii noastre pe care Dumnezeu o reintregise in hotarele ei vechi. Apoi pregatise Dumnezeu nasterea acestei Lucrari Sfinte a Oastei Domnului.
Imi aduc aminte cand Parintele Iosif a spus: Oastea Domnului a facut-o Duhul Sfant in Biserica, a crescut-o in Biserica, traieste in Biserica, dar, daca va iesi din Biserica, va fi orice altceva numai Oastea Domnului nu! .
Sunt martor al acestor cuvinte pe care Duhul Sfant i le-a dat Parintelui Iosif si, prin Duhul Sfant, a instiintat si lucrul acesta: Mai curand sau mai tarziu, vor fi doua sau mai multe feluri de osti .
Acum, cu toata bucuria pe care Duhul Sfant ne-o impartaseste la aceasta sfanta sarbatoare a acestei Lucrari minunate, mai sangera o rana, a dezbinarii, pe care a reusit cel rau sa o faca in aceasta sfanta si minunata Lucrare.
Mi-aduc aminte de starea minunata pe care am simtit-o atunci, in anul 1937, la 12 septembrie, cand Parintele nostru scump era intre noi. Ce stare minunata am simtit atunci! Dumnezeu a randuit si ziua aceasta, cu starea aceasta in care ne gasim acum. Dar cred ca pe Undeva, pe vreo fereastra cereasca asa cum spunea fratele nostru Traian Dumnezeu i-arata roadele ostenelii si, de Undeva, priveste acum si peste noi si se si bucura. Dar Dumnezeu, Care cunoaste inimile fiecaruia, vede ca avem acum si o umbra de intristare. Durerea este aceea ca pentru multi El a murit in zadar. Pentru multi i-a dat viata in zadar. i poate ca si acum pentru multi dintre cei care suntem aici sa fie zadarnic harul Duhului Sfant pe care i l-a revarsat in aceasta scumpa si dulce sarbatoare a Oastei Domnului.
Iubitilor, ganditi-va: poate e ultima chemare a lui Dumnezeu; poate e ultima vreme, ultima stare la care ne-a chemat sa ne bucuram in aceasta zi. i sa nu fie in zadar venirea noastra aici; sa nu fie in zadar harul revarsat de Duhul Sfant peste noi, aici, in acest loc, si care va fi si maine, daca ajungem, la scumpul si sfantul nostru mormant, unde iubitul nostru Parinte a spus sa venim cu o lacrima, cu o floare a recunostintei noastre pentru tot binele ce ni l-a facut. Pentru ca el si-a topit viata arzand de dorul de a vedea tara noastra ridicata din...
Prea cucernici parinti, iubiti frati si surori si toti cati suntem aici, Dumnezeu a randuit aceasta sfanta sarbatoare a Oastei Domnului. Ea s-a nascut la suflarea si la lucrarea Duhului Sfant peste noi toti, peste tara noastra, care era ca o vale plina de oase uscate. Noi eram acele oase uscate pe vaile acestei lumi desarte, plina de pacate si Duhul Sfant a suflat peste tara noastra, peste poporul nostru, prin parintele nostru scump, care mereu a amintit de acest loc din Iezechiel, 37. Domnul intreaba pe Iezechiel: Vor putea invia aceste oase uscate? i Domnul i-a zis: Prooroceste si spune: Oase uscate, ascultati Cuvantul Domnului! i un vuiet s-a auzit si s-au miscat aceste oase uscate. i a venit Duhul Sfant si le-a dat viata. i marturie a lucrarii Duhului Sfant este aceasta Lucrare minunata, pe care a facut-o DumnezeuDuhul Sfant in tara noastra, in poporul nostru, in Biserica noastra.
Ma uit peste prezenta aceasta si mi-aduc aminte ca, acum peste saizeci de ani, in strada Aleea Filozofilor, cand traia Parintele Iosif, cam asa era o multime. Era acolo si scumpul nostru Parinte pe care l-a ridicat Dumnezeu si i-a poruncit sa prooroceasca noua, acestor oase uscate, ca sa ascultam Cuvantul Domnului si sa inviem din moartea pacatelor. Pentru ca noi eram niste morti care traiam ca si niste oase uscate pe vaile tarii noastre pe care Dumnezeu o reintregise in hotarele ei vechi. Apoi pregatise Dumnezeu nasterea acestei Lucrari Sfinte a Oastei Domnului.
Imi aduc aminte cand Parintele Iosif a spus: Oastea Domnului a facut-o Duhul Sfant in Biserica, a crescut-o in Biserica, traieste in Biserica, dar, daca va iesi din Biserica, va fi orice altceva numai Oastea Domnului nu! .
Sunt martor al acestor cuvinte pe care Duhul Sfant i le-a dat Parintelui Iosif si, prin Duhul Sfant, a instiintat si lucrul acesta: Mai curand sau mai tarziu, vor fi doua sau mai multe feluri de osti .
Acum, cu toata bucuria pe care Duhul Sfant ne-o impartaseste la aceasta sfanta sarbatoare a acestei Lucrari minunate, mai sangera o rana, a dezbinarii, pe care a reusit cel rau sa o faca in aceasta sfanta si minunata Lucrare.
Mi-aduc aminte de starea minunata pe care am simtit-o atunci, in anul 1937, la 12 septembrie, cand Parintele nostru scump era intre noi. Ce stare minunata am simtit atunci! Dumnezeu a randuit si ziua aceasta, cu starea aceasta in care ne gasim acum. Dar cred ca pe Undeva, pe vreo fereastra cereasca asa cum spunea fratele nostru Traian Dumnezeu i-arata roadele ostenelii si, de Undeva, priveste acum si peste noi si se si bucura. Dar Dumnezeu, Care cunoaste inimile fiecaruia, vede ca avem acum si o umbra de intristare. Durerea este aceea ca pentru multi El a murit in zadar. Pentru multi i-a dat viata in zadar. i poate ca si acum pentru multi dintre cei care suntem aici sa fie zadarnic harul Duhului Sfant pe care i l-a revarsat in aceasta scumpa si dulce sarbatoare a Oastei Domnului.
Iubitilor, ganditi-va: poate e ultima chemare a lui Dumnezeu; poate e ultima vreme, ultima stare la care ne-a chemat sa ne bucuram in aceasta zi. i sa nu fie in zadar venirea noastra aici; sa nu fie in zadar harul revarsat de Duhul Sfant peste noi, aici, in acest loc, si care va fi si maine, daca ajungem, la scumpul si sfantul nostru mormant, unde iubitul nostru Parinte a spus sa venim cu o lacrima, cu o floare a recunostintei noastre pentru tot binele ce ni l-a facut. Pentru ca el si-a topit viata arzand de dorul de a vedea tara noastra ridicata din...
