S-a intamplat in 19 noiembrie 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la aceasta data, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care brasovenii primeau privilegiul de a ridica in trecatoarea Branului (care facea legatura dintre Transilvania si ara Romaneasca) o cetate de piatra cu propriile cheltuieli si osteneli .

In anul 1211, Cavalerii teutoni, []The post S-a intamplat in 19 noiembrie 1377 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 19 noiembrie 1377 was first posted on noiembrie 19, 2020 at 1:27 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 19 noiembrie 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la aceasta data, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care brasovenii primeau privilegiul de a ridica in trecatoarea Branului (care facea legatura dintre Transilvania si ara Romaneasca) o cetate de piatra cu propriile cheltuieli si osteneli .

In anul 1211, Cavalerii teutoni, Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Hierosolimitanorum, ordin religios catolic infiintat de cruciatii germani in Palestina, la sfarsitul secolului al XII-lea, primesc de la regele Andrei al II-lea al Ungariei, Tara Barsei (Terra Borza ori Burzenland un district denumit astfel dupa tribul cuman al burcilor).

Darul urmareste stabilirea in regiune a teutonilor si apararea granitei de sud-est a Transilvaniei de cumani si pecenegi. Teutonii ridica o fortareata la Bran (denumirea turca a cuvantului poarta ), insa in anul 1226, ei sunt izgoniti din regiune.

In perioada 1342 1382, Ludovic I, numit cel Mare, din dinastia de Anjou, devine rege al Ungariei.

In anul 1343, Basarab I a recunoscut suzeranitatea lui Ludovic cel Mare asupra Valahiei.

De atunci incolo, Ludovic I de Anjou a purtat si titlul de domn al al Valachiei Transalpine . Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a innoit pe 10 februarie 1355 raportul de supunere fata de Ludovic I, primind in schimb Banatul de Severin si protectia regelui Ludovic. In acest context istoric, in 19 noiembrie 1377, cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare Ludovic I de Anjou emite, la Zvolen (acum in Slovacia Centrala) un act prin care acorda locuitorilor Brasovului (Kronstadt) privilegiul construirii unui castel.

Documentul ii indeamna pe sasii din intreaga regiune a Brasovului sa participe la constructia castelului Bran, initial denumit Dietrichstein sau T rzburg in limba germana, T rcsv r in maghiara si Turciu in romana. Locul ales pentru constructie era situat pe o stanca abrupta dintre Magura si Dealul Cetatii, ce dispunea de o vedere exceptionala spre dealurile invecinate, spre Valea Moeciu si ara Barsei.

Trebuie spus ca textul documentului din 1377 cu privire la o noua cetate de piatra , care precizeaza si ca padurea a fost taiata in lung si in lat pentru a se putea ridica o noua cetate, permite deductia ca fortificatia de piatra, ce urma sa fie edificata pe acest loc, a fost precedata de o intaritura de granita mai veche, o cetate, probabil construita din lemn, care a fost ridicata de cavalerii teutoni intre anii 1211-1225, atribuita magistrului Theodorikus si supusa jurisdictiei comitatului regal de Alba Iulia. Insa acest rationament se afla inca in dezbaterea intensa a istoricilor. In anul 1388, dupa 11 ani de la actul lui Ludovic I de Anjou, era incheiata constructia castelului, care avea atat rolul de vama retinea 3% din valoarea marfii care intra si iese din Transilvania , cat si cel de fortareata, avand la baza forma unui patrulater neregulat, situata la granita estica a Transilvaniei si destinata incercarii de a opri extinderea Imperiului Otoman.

Castelul Bran era locuit de soldati cel mai probabil mercenari -, iar castelanul Branului era ales de catre rege, de regula din randul sasilor, rolul sau fiind din ce in ce mai important in istoria Transilvaniei, la sfarsitul secolului al XV-lea, comandantul castelului ajungand sa detina si titlul de vice-voievod al Transilvaniei.

In anul 1395, Sigismund de Luxemburg, imparat german si rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca baza strategica pentru o incursiune in ara Romaneasca, in urma careia l-a indepartat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Batran, vasalul sau. In anul 1407, Sigismund ii acorda lui Mircea stapanirea castelelor Bran (fara domeniul aferent) si Bologa, pentru a se putea retrage aici in caz de atac al turcilor, Branul aflandu-se sub autoritatea arii Romanesti pana in anul 1419, cand dupa moartea voivodului, instabilitatea politica din Tara Romaneasca il determina pe Sigismund sa preia castelul si sa il incredinteze principilor Transilvaniei.

In anul 1427, castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brasovului in cea a Coroanei Ungariei, care a finantat lucrarile de fortificare si de extindere.

In anul 1441, turcii intreprind o incursiune in Transilvania, dar Iancu de Hunedoara ii infrange la Bran. Iancu, principe al Transilvaniei, are nevoie de sprijinul sasilor la granita si reintareste privilegiile acordate locuitorilor Brasovului de Mircea cel Batrin si de Sigismund. Vlad epes, insarcinat de principii Transilvaniei cu rezistenta antiotomana la granita, este aliat cu Branul si Brasovul in timpul primei sale domnii (1448) si in perioada de pana la cea de-a doua domnie. Cu toate acestea la inceputul anului 1459, in timpul celei de-a doua domnii (1456 1462), armata sa trece prin Bran si ataca Brasovul pentru a rezolva un conflict dintre domnitorul arii Romanesti si sasii care cereau taxe vamale tot mai mari si il sustineau pe oponentul sau la tron. Vlad epes arde suburbiile orasului si omoara sute de sasi, provocand comunitatea saseasca sa se razbune si sa-l zugraveasca in cronici ulterioare drept un tiran extrem de sangeros. Momentul avea sa contribuie la crearea multor legende, care aveau sa aduca, peste ani, o faima remarcabila Castelului BranChiar daca nu prea a avut mare legatura cu Branul In 1498, cetatea Branului a fost inchiriata de regalitatea maghiara catre Scaunul Brasovului, sasii din oras platind 1000 de florini pentru dreptul de folosinta asupra castelului, inclusiv a vamii, pentru zece ani.

In anul 1535, potrivit calatorilor straini care au trecut pe aici, cetatea avea deja trei turnuri de aparare: nord, est si vest, iar intrarea in incinta castelului se facea printr-o scara mobila. De asemenea, fortificatia cuprindea si doua ziduri aflate in vale, care impreuna cu castelul inchideau trecatoarea.

In anul 1541, otomanii intaresc cuceririle lor asupra regatului ungar, insa chiar si dupa acest moment, contractul de folosinta a castelului este prelungit succesiv.

In anul 1622, cetatea a suferit modificari importante, inclusiv adaugarea turnului de sud, dupa planurile principelui Gabriel Bethlen. La 25 aprilie 1651, brasovenii reusesc sa incheie cu principele Gheorghe...