19 febr. 1937 – ziua când Părintele Vasile Ouatu a trecut la Domnul
Ajuns in cartierul Ghencea, fara biserica, acest om al lui Dumnezeu, cu un trup putintel ca al Parintelui Iosif, dar cu un suflet urias, si-a luat ca o sarcina cereasca, ridicarea, in aceasta parte a Capitalei, plina numai de pacatosenie si necredinta, a unei mari si puternice biserici. Predat el insusi Domnului, mai intai, s-a []Ajuns in cartierul Ghencea, fara biserica, acest om al lui Dumnezeu, cu un trup putintel ca al Parintelui Iosif, dar cu un suflet urias, si-a luat ca o sarcina cereasca, ridicarea, in aceasta parte a Capitalei, plina numai de pacatosenie si necredinta, a unei mari si puternice biserici.
Predat el insusi Domnului, mai intai, s-a devotat apoi in totul Lucrarii Lui. A ridicat in cartierul Ghencea, mai intai, o puternica biserica vie de suflete predate Domnului, apoi, impreuna cu acestea, o adevarata catedrala si de zid, in care sa fie slavit Numele Domnului si marturisit Cuvantul Sau.
Mai tarziu, vom avea prilejul sa vorbim mai pe larg despre toate aceste lucruri.
Acum am vrut sa spunem doar atat ca, de acest preot, atat de departe ca trup de Parintele Iosif, Domnul S-a folosit spre a-l ajuta pe trimisul Sau, in cel mai inalt fel, tocmai in cele mai grele clipe ale vietii sale.
Cand era pe patul de moarte, la Geoagiu, in acele clipe care pareau ultimele, Parintele Iosif, dupa el a trimis telegrama sa vina sa-l impartaseasca.
Cand era pe alt pat de moarte, la inceputul anului 1935, cu foaia Isus Biruitorul oprita si cu lacatul Cenzurii la tipografie, Parintele Iosif la el a alergat sa-i vina in ajutor cu foaia Ostasul Domnului .
Iar acest adevarat frate si tovaras de lucru si de primejdie, i-a raspuns cu tot sufletul sau, punandu-si in cumpana totul, spre a implini deplin voia lui Dumnezeu si spre a fi in totul alaturi de martirul Evangheliei, despre care a scris atat de miscat si de frumos.
A fost voia Domnului insa ca, desi mai tanar decat Parintele Iosif, dupa ce o vreme a suferit de aceeasi boala si au zacut impreuna in acelasi loc, el sa plece la Domnul mai devreme cu un an decat marele sau frate.
A trecut la Domnul in 19 febr. 1937, la numai 33 de ani. Dar ce ani minunati!Mai avem inca de vorbit despre el.
Traian Dorz, din Istoria unei jertfe , vol. I, pag 264In nr. urmator (din 28 febr. 1937) se publica pe larg o dare de seama despre:Inmormantarea parintelui VasileO durere inaltatoare si sfintitoare72 de frati si de surori au depus legamantul in fata...
Predat el insusi Domnului, mai intai, s-a devotat apoi in totul Lucrarii Lui. A ridicat in cartierul Ghencea, mai intai, o puternica biserica vie de suflete predate Domnului, apoi, impreuna cu acestea, o adevarata catedrala si de zid, in care sa fie slavit Numele Domnului si marturisit Cuvantul Sau.
Mai tarziu, vom avea prilejul sa vorbim mai pe larg despre toate aceste lucruri.
Acum am vrut sa spunem doar atat ca, de acest preot, atat de departe ca trup de Parintele Iosif, Domnul S-a folosit spre a-l ajuta pe trimisul Sau, in cel mai inalt fel, tocmai in cele mai grele clipe ale vietii sale.
Cand era pe patul de moarte, la Geoagiu, in acele clipe care pareau ultimele, Parintele Iosif, dupa el a trimis telegrama sa vina sa-l impartaseasca.
Cand era pe alt pat de moarte, la inceputul anului 1935, cu foaia Isus Biruitorul oprita si cu lacatul Cenzurii la tipografie, Parintele Iosif la el a alergat sa-i vina in ajutor cu foaia Ostasul Domnului .
Iar acest adevarat frate si tovaras de lucru si de primejdie, i-a raspuns cu tot sufletul sau, punandu-si in cumpana totul, spre a implini deplin voia lui Dumnezeu si spre a fi in totul alaturi de martirul Evangheliei, despre care a scris atat de miscat si de frumos.
A fost voia Domnului insa ca, desi mai tanar decat Parintele Iosif, dupa ce o vreme a suferit de aceeasi boala si au zacut impreuna in acelasi loc, el sa plece la Domnul mai devreme cu un an decat marele sau frate.
A trecut la Domnul in 19 febr. 1937, la numai 33 de ani. Dar ce ani minunati!Mai avem inca de vorbit despre el.
Traian Dorz, din Istoria unei jertfe , vol. I, pag 264In nr. urmator (din 28 febr. 1937) se publica pe larg o dare de seama despre:Inmormantarea parintelui VasileO durere inaltatoare si sfintitoare72 de frati si de surori au depus legamantul in fata...
