S-a întâmplat în 3 martie 1871, 3/15
S-a intamplat in 3 martie 1871, 3/15 . S-a nascut Constantin Argetoianu, om politic. Constantin Argetoianu (n. Craiova d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), a fost jurist, medic, diplomat, om politic. Dupa terminarea studiilor a urmat o cariera diplomatica, insa a renuntat la aceasta pentru a-si face debutul in viata politica tumultuoasa a Romaniei. []The post S-a intamplat in 3 martie 1871, 3/15 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 3 martie 1871, 3/15 was first posted on martie 3, 2021 at 2:30 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 3 martie 1871, 3/15 . S-a nascut Constantin Argetoianu, om politic. Constantin Argetoianu (n. Craiova d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), a fost jurist, medic, diplomat, om politic. Dupa terminarea studiilor a urmat o cariera diplomatica, insa a renuntat la aceasta pentru a-si face debutul in viata politica tumultuoasa a Romaniei. Constantin Argetoianu reprezinta portretul perfect al traseistului politic din perioada interbelica. Ramas in constiinta publica ca un globe-trotter politic, in drumul sau catre putere Argetoianu a facut parte din opt partide politice, un record pentru istoria politica a Romaniei, schimband deseori taberele pentru a-si atinge scopul. Prin manevre abile si jocuri de culise, a reusit aproape intotdeauna sa isi atinga obiectivele, fiind numit in cele mai inalte functii din stat. A fost deputat, ministru, presedinte al Senatului si presedinte al Consiliului de ministri. Dupa venirea comunistilor la putere s-a intors in mod surprinzator in tara, incercand sa-si reia activitatea politica, insa a avut aceeasi soarta ca si ceilalti demnitari interbelici, sfarsind tragic in temnitele comuniste. Totodata, Argetoianu se numara printre cei mai buni memorialisti politici, din lucrarile caruia putem afla numeroase detalii din viata politica a Romaniei interbelice. A devenit unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, facand parte din consiliile de administratie ale mai multor intreprinderi si banci. Avea o mosie la Breasta (jud. Dolj), unde-si petrecea o buna parte din timpul liber. Era descendent al unor vechi si influente familii boieresti din ara Romaneasca, fiul generalului Ion Argetoianu, fruntas al Partidului Conservator. Studiile primare le urmeaza la coala nr. 1 de baieti Obedeanu din orasul natal, dupa care pleaca la Bucuresti unde invata la trei licee de prestigiu: Matei Basarab , Sfantul Sava , Sfantul Gheorghe . Cursurile universitare le urmeaza la Paris (1888 1806), unde isi obtine licenta in drept si litere si doctoratul in medicina. La 26 februarie 1898, Argetoianu isi incepe cariera diplomatica fiind admis in Centrala Ministerului Afacerilor Straine si promoveaza rapid treptele ierarhice, de la atasat la secretar si consilier de legatie. Este trimis in strainatate, la reprezentantele Romaniei din Constantinopol (1898 si 1903 1904), Roma (1898 1903), Viena (1904 1910) si Paris (1910 1913). Ca medic, participa la Al Doilea Razboi Balcanic, apoi se inscrie in Partidul Conservator (1913), publicand brosura Marea proprietate si exproprierea , in care pleda impotriva reformei agrare preconizate de Partidul National Liberal. In 1917, la Iasi, a fost impresionat de generalul Alexandru Averescu, devenindu-i colaborator si sfatuitor. In primul guvern Averescu (29 ianuarie 27 februarie 1918), a fost numit ministru de Justitie, insotindu-l pe general la Buftea, unde, in zilele de 10 si 11 februarie 1918, au discutat conditiile pacii separate cu reprezentantii Puterilor Centrale. Dupa semnarea tratatului preliminar, generalul depune mandatul cabinetului, iar pe 3 aprilie isi formeaza propriul partid, Liga Poporului, la fondarea caruia Constantin Argetoianu a avut o substantiala contributie. Conform programului noului partid, de aceasta data, Argetoianu sustinea votul universal, exproprierea mosiilor si impartirea lor la tarani. Pe 13 martie 1920, Alexandru Averescu si Partidul Poporului sunt chemati la putere de regele Ferdinand I, la sugestia fruntasului liberal Ionel Bratianu, care miza pe marea popularitate a generalului.
In acest nou guvern, Constantin Argetoianu a primit portofoliul Ministerului de Finante, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne. In octombrie 1920, a ordonat ocuparea militara a intreprinderilor si arestarea fruntasilor grevei generale. Doua luni mai tarziu, Argetoianu s-a confruntat cu un nou moment dificil, anume atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei anarhiste, urmarea sa distruga elita burgheziei si sa contribuie la victoria socialismului . El a reusit sa patrunda in sala Senatului si sa aseze o bomba in spatele fotoliului prezidential. In explozie au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justitiei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu si a fost ranit grav generalul Constantin Coanda, presedintele Senatului. In cele din urma, Max Goldstein a fost prins in incercarea de a trece in Bulgaria si a fost condamnat la munca silnica pe viata, murind in inchisoare dupa o lunga greva a foamei. Pe 12 mai 1921, ministrul de Interne a organizat arestarea delegatilor socialisti care au votat afilierea fara rezerve la Internationala Comunista, act ce a starnit si reactii critice, deoarece printre intemnitati se aflau si cativa parlamentari. Elaborase totul fara a instiinta guvernul sau macar pe generalul Averescu. Dupa ce ordinele de rigoare fusesera transmise, l-a informat pe general, iar acesta l-a avertizat: In caz de insucces, vei trage natural consecintele . Ministrii au fost convocati exact la ora cand trebuia sa inceapa actiunea. In timpul dezbaterilor, s-a constituit o majoritate care dezaproba actiunea. In toiul dezbaterilor, Argetoianu a dat telefon generalului Eracle Nicoleanu, prefectul Politiei Capitalei, care l-a informat ca i-a arestat pe comunisti. M-am inapoiat la masa verde pana atunci nu deschisesem gura: Domnilor si cu un zambet m-am uitat la Averescu domnilor, discutiile dvs. sunt inutile; totul s-a terminat. Toti conducatorii comunisti si teroristi sunt la Vacaresti sau la Jilava Pot sa va dau placuta asigurare ca s-a terminat cu comunismul in Romania! Deplin increzator in capacitatea lui politica, Argetoianu se ocupa deseori ca actele guvernului sa obtina aprobarea Parlamentului. Prin grija lui Ionel Bratianu, Alexandru Averescu a fost nevoit sa depuna mandatul cabinetului pe 13 decembrie 1921. Dupa pierderea puterii, Argetoianu a ajuns la concluzia ca steaua politica a generalului Averescu se indrepta spre apus, drept care, la 15 decembrie 1923 a decis sa se proclame el presedintele partidului. Tentativa nu a reusit. Ca urmare, gruparea condusa de el s-a desprins din partid si a incercat sa isi caute o noua identitate politica. Astfel, in mai1924, gruparea lui Argetoianu a fuzionat cu Partidul Nationalist-Democrat, condus de savantul Nicolae Iorga, PND luandu-si denumirea de Partidul Nationalist al Poporului. Argetoianu urmarea crearea unui mare partid de opozitie, capabil sa puna capat dominatiei liberale. Acelasi obiectiv il urmarea si Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Roman, care la 23 ianuarie...
S-a intamplat in 3 martie 1871, 3/15 was first posted on martie 3, 2021 at 2:30 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 3 martie 1871, 3/15 . S-a nascut Constantin Argetoianu, om politic. Constantin Argetoianu (n. Craiova d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), a fost jurist, medic, diplomat, om politic. Dupa terminarea studiilor a urmat o cariera diplomatica, insa a renuntat la aceasta pentru a-si face debutul in viata politica tumultuoasa a Romaniei. Constantin Argetoianu reprezinta portretul perfect al traseistului politic din perioada interbelica. Ramas in constiinta publica ca un globe-trotter politic, in drumul sau catre putere Argetoianu a facut parte din opt partide politice, un record pentru istoria politica a Romaniei, schimband deseori taberele pentru a-si atinge scopul. Prin manevre abile si jocuri de culise, a reusit aproape intotdeauna sa isi atinga obiectivele, fiind numit in cele mai inalte functii din stat. A fost deputat, ministru, presedinte al Senatului si presedinte al Consiliului de ministri. Dupa venirea comunistilor la putere s-a intors in mod surprinzator in tara, incercand sa-si reia activitatea politica, insa a avut aceeasi soarta ca si ceilalti demnitari interbelici, sfarsind tragic in temnitele comuniste. Totodata, Argetoianu se numara printre cei mai buni memorialisti politici, din lucrarile caruia putem afla numeroase detalii din viata politica a Romaniei interbelice. A devenit unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, facand parte din consiliile de administratie ale mai multor intreprinderi si banci. Avea o mosie la Breasta (jud. Dolj), unde-si petrecea o buna parte din timpul liber. Era descendent al unor vechi si influente familii boieresti din ara Romaneasca, fiul generalului Ion Argetoianu, fruntas al Partidului Conservator. Studiile primare le urmeaza la coala nr. 1 de baieti Obedeanu din orasul natal, dupa care pleaca la Bucuresti unde invata la trei licee de prestigiu: Matei Basarab , Sfantul Sava , Sfantul Gheorghe . Cursurile universitare le urmeaza la Paris (1888 1806), unde isi obtine licenta in drept si litere si doctoratul in medicina. La 26 februarie 1898, Argetoianu isi incepe cariera diplomatica fiind admis in Centrala Ministerului Afacerilor Straine si promoveaza rapid treptele ierarhice, de la atasat la secretar si consilier de legatie. Este trimis in strainatate, la reprezentantele Romaniei din Constantinopol (1898 si 1903 1904), Roma (1898 1903), Viena (1904 1910) si Paris (1910 1913). Ca medic, participa la Al Doilea Razboi Balcanic, apoi se inscrie in Partidul Conservator (1913), publicand brosura Marea proprietate si exproprierea , in care pleda impotriva reformei agrare preconizate de Partidul National Liberal. In 1917, la Iasi, a fost impresionat de generalul Alexandru Averescu, devenindu-i colaborator si sfatuitor. In primul guvern Averescu (29 ianuarie 27 februarie 1918), a fost numit ministru de Justitie, insotindu-l pe general la Buftea, unde, in zilele de 10 si 11 februarie 1918, au discutat conditiile pacii separate cu reprezentantii Puterilor Centrale. Dupa semnarea tratatului preliminar, generalul depune mandatul cabinetului, iar pe 3 aprilie isi formeaza propriul partid, Liga Poporului, la fondarea caruia Constantin Argetoianu a avut o substantiala contributie. Conform programului noului partid, de aceasta data, Argetoianu sustinea votul universal, exproprierea mosiilor si impartirea lor la tarani. Pe 13 martie 1920, Alexandru Averescu si Partidul Poporului sunt chemati la putere de regele Ferdinand I, la sugestia fruntasului liberal Ionel Bratianu, care miza pe marea popularitate a generalului.
In acest nou guvern, Constantin Argetoianu a primit portofoliul Ministerului de Finante, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne. In octombrie 1920, a ordonat ocuparea militara a intreprinderilor si arestarea fruntasilor grevei generale. Doua luni mai tarziu, Argetoianu s-a confruntat cu un nou moment dificil, anume atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei anarhiste, urmarea sa distruga elita burgheziei si sa contribuie la victoria socialismului . El a reusit sa patrunda in sala Senatului si sa aseze o bomba in spatele fotoliului prezidential. In explozie au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justitiei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu si a fost ranit grav generalul Constantin Coanda, presedintele Senatului. In cele din urma, Max Goldstein a fost prins in incercarea de a trece in Bulgaria si a fost condamnat la munca silnica pe viata, murind in inchisoare dupa o lunga greva a foamei. Pe 12 mai 1921, ministrul de Interne a organizat arestarea delegatilor socialisti care au votat afilierea fara rezerve la Internationala Comunista, act ce a starnit si reactii critice, deoarece printre intemnitati se aflau si cativa parlamentari. Elaborase totul fara a instiinta guvernul sau macar pe generalul Averescu. Dupa ce ordinele de rigoare fusesera transmise, l-a informat pe general, iar acesta l-a avertizat: In caz de insucces, vei trage natural consecintele . Ministrii au fost convocati exact la ora cand trebuia sa inceapa actiunea. In timpul dezbaterilor, s-a constituit o majoritate care dezaproba actiunea. In toiul dezbaterilor, Argetoianu a dat telefon generalului Eracle Nicoleanu, prefectul Politiei Capitalei, care l-a informat ca i-a arestat pe comunisti. M-am inapoiat la masa verde pana atunci nu deschisesem gura: Domnilor si cu un zambet m-am uitat la Averescu domnilor, discutiile dvs. sunt inutile; totul s-a terminat. Toti conducatorii comunisti si teroristi sunt la Vacaresti sau la Jilava Pot sa va dau placuta asigurare ca s-a terminat cu comunismul in Romania! Deplin increzator in capacitatea lui politica, Argetoianu se ocupa deseori ca actele guvernului sa obtina aprobarea Parlamentului. Prin grija lui Ionel Bratianu, Alexandru Averescu a fost nevoit sa depuna mandatul cabinetului pe 13 decembrie 1921. Dupa pierderea puterii, Argetoianu a ajuns la concluzia ca steaua politica a generalului Averescu se indrepta spre apus, drept care, la 15 decembrie 1923 a decis sa se proclame el presedintele partidului. Tentativa nu a reusit. Ca urmare, gruparea condusa de el s-a desprins din partid si a incercat sa isi caute o noua identitate politica. Astfel, in mai1924, gruparea lui Argetoianu a fuzionat cu Partidul Nationalist-Democrat, condus de savantul Nicolae Iorga, PND luandu-si denumirea de Partidul Nationalist al Poporului. Argetoianu urmarea crearea unui mare partid de opozitie, capabil sa puna capat dominatiei liberale. Acelasi obiectiv il urmarea si Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Roman, care la 23 ianuarie...
