S-a întâmplat în 23 martie 1898
S-a intamplat in 23 martie 1898 . Se adopta Legea invatamantului secundar si superior, elaborata de Spiru Haret si C. Dimitrescu-Iasi, care instituie invatamantul secundar de opt clase, in doua cicluri (inferior si superior) si in sectii (moderna, reala si clasica), gimnazii si scoli normale si organizeaza mai temeinic invatamantul superior. Spiru Haret s-a []The post S-a intamplat in 23 martie 1898 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 23 martie 1898 . Se adopta Legea invatamantului secundar si superior, elaborata de Spiru Haret si C. Dimitrescu-Iasi, care instituie invatamantul secundar de opt clase, in doua cicluri (inferior si superior) si in sectii (moderna, reala si clasica), gimnazii si scoli normale si organizeaza mai temeinic invatamantul superior. Spiru Haret s-a nascut la Hanul Conachi, Iasi, in 15 februarie 1851. Invatatura primara si-a inceput-o in familie si apoi la scoala primara din Dorohoi, iar la 28 aprilie 1860 a fost inscris in clasa a II-a la scoala din Sararie (Iasi), aflata sub conducerea lui Toma Savescu, care a trait sa-si vada scolarul urcand pe rand toate treptele scarii sociale. Precocitatea stiintifica a lui Haret a fost probata de cele doua manuale pe care le-a publicat inca de pe bancile liceului, unul de algebra si altul de trigonometrie. Dupa sustinerea bacalaureatului in 1869, Haret s-a inscris la Facultatea de tiinte a Universitatii din Bucuresti iar in anul 1870, obtinea prin concurs postul de profesor de matematica la Seminarul Central Nifon Mitropolitul din Capitala. De la infiintarea universitatilor de la Bucuresti si Iasi, scopul lor principal a fost formarea unor specialisti de marca la nivel european. In urma staruintei lui Titu Maiorescu, ministrul Instructiunii de pe atunci, se declara o bursa vacanta pentru studiul matematicelor si in septembrie 1874 Haret a castigat concursul, plecand la Paris. Astfel se realiza aceasta dorinta, care de mult il framanta, cum se exprima singur in amintirile sale. In 1875, Haret obtine la Paris licenta in matematica, in 1876, o alta in fizica, pentru ca, la 18 ianuarie 1878, sa prezinte o teza de doctorat Asupra invariabilitatii axelor mari ale orbitelor planetare. Lucrarea a fost sustinuta in fata unei comisii prezidate de renumitul profesor V. A. Puiseux si va fi publicata in Tomul XVIII al Analelor Observatorului din Paris. Indata dupa intoarcerea sa din Paris, precedat de faima care se raspandise repede, Haret e numit, la 1 aprilie 1878, suplinitor la catedra de Mecanica de la Facultatea de tiinte din Bucuresti, iar in urma concursului, ocupa aceeasi catedra, cu titlul provizoriu, in data de 2 octombrie al aceluiasi an. A mai predat la coala de Artilerie si Geniu intre anii 1881-1886 si la coala de Poduri si osele din 1881 pana la 1910. In acest timp, intra in tangenta cu administratia invatamantului ca inspector general al scolilor. De aici incolo incepe sa se desfasoare activitatea sociala a lui...
S-a intamplat in 23 martie 1898 . Se adopta Legea invatamantului secundar si superior, elaborata de Spiru Haret si C. Dimitrescu-Iasi, care instituie invatamantul secundar de opt clase, in doua cicluri (inferior si superior) si in sectii (moderna, reala si clasica), gimnazii si scoli normale si organizeaza mai temeinic invatamantul superior. Spiru Haret s-a nascut la Hanul Conachi, Iasi, in 15 februarie 1851. Invatatura primara si-a inceput-o in familie si apoi la scoala primara din Dorohoi, iar la 28 aprilie 1860 a fost inscris in clasa a II-a la scoala din Sararie (Iasi), aflata sub conducerea lui Toma Savescu, care a trait sa-si vada scolarul urcand pe rand toate treptele scarii sociale. Precocitatea stiintifica a lui Haret a fost probata de cele doua manuale pe care le-a publicat inca de pe bancile liceului, unul de algebra si altul de trigonometrie. Dupa sustinerea bacalaureatului in 1869, Haret s-a inscris la Facultatea de tiinte a Universitatii din Bucuresti iar in anul 1870, obtinea prin concurs postul de profesor de matematica la Seminarul Central Nifon Mitropolitul din Capitala. De la infiintarea universitatilor de la Bucuresti si Iasi, scopul lor principal a fost formarea unor specialisti de marca la nivel european. In urma staruintei lui Titu Maiorescu, ministrul Instructiunii de pe atunci, se declara o bursa vacanta pentru studiul matematicelor si in septembrie 1874 Haret a castigat concursul, plecand la Paris. Astfel se realiza aceasta dorinta, care de mult il framanta, cum se exprima singur in amintirile sale. In 1875, Haret obtine la Paris licenta in matematica, in 1876, o alta in fizica, pentru ca, la 18 ianuarie 1878, sa prezinte o teza de doctorat Asupra invariabilitatii axelor mari ale orbitelor planetare. Lucrarea a fost sustinuta in fata unei comisii prezidate de renumitul profesor V. A. Puiseux si va fi publicata in Tomul XVIII al Analelor Observatorului din Paris. Indata dupa intoarcerea sa din Paris, precedat de faima care se raspandise repede, Haret e numit, la 1 aprilie 1878, suplinitor la catedra de Mecanica de la Facultatea de tiinte din Bucuresti, iar in urma concursului, ocupa aceeasi catedra, cu titlul provizoriu, in data de 2 octombrie al aceluiasi an. A mai predat la coala de Artilerie si Geniu intre anii 1881-1886 si la coala de Poduri si osele din 1881 pana la 1910. In acest timp, intra in tangenta cu administratia invatamantului ca inspector general al scolilor. De aici incolo incepe sa se desfasoare activitatea sociala a lui...
