S-a întâmplat în 5 aprilie 1884, 5/18
S-a intamplat in 5 aprilie 1884, 5/18: S-a nascut (la Razeni/Chisinau, azi in R. Moldova) Ion C. Inculet, om politic liberal; a desfasurat o sustinuta activitate pentru unirea Basarabiei cu Romania, ca presedinte al Sfatului arii; dupa unire a fost ministru in mai multe randuri; membru titular al Academiei Romane din 1918 (m. 1940). []The post S-a intamplat in 5 aprilie 1884, 5/18 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 5 aprilie 1884, 5/18 was first posted on aprilie 5, 2021 at 2:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 5 aprilie 1884, 5/18: S-a nascut (la Razeni/Chisinau, azi in R. Moldova) Ion C. Inculet, om politic liberal; a desfasurat o sustinuta activitate pentru unirea Basarabiei cu Romania, ca presedinte al Sfatului arii; dupa unire a fost ministru in mai multe randuri; membru titular al Academiei Romane din 1918 (m. 1940). Ion Inculet s-a nascut la 5 aprilie 1884, la Razeni, Basarabia, fiind fiul lui Constantin si al Mariei Inculet. A absolvit scoala primara in satul natal, iar in anul 1894 este admis la coala teologica din Chisinau, subordonata Seminarului teologic. A absolvit-o cu note foarte bune, obtinand dreptul de a se inscrie la Seminar. A studiat in acelasi an cu viitorii deputati si demnitari de stat Vasile Barca si Pantelimon Erhan, a optat pentru o facultate de stiinte exacte si s-a inscris la Facultatea de fizica si matematica a Universitatii Dorpat, insa dupa un an de studii s-a transferat la Universitatea Imperiala din Sankt Peterburg, la Facultatea de fizica si matematica, pe care a absolvit-o cu diploma de gradul I si cu recomandare pentru profesorat. In anii studentiei la Petersburg, din initiativa sa este creata asociatia studentilor basarabeni din Petersburg Bessarabskoe zemliachestvo. Dupa absolvirea universitatii, este angajat pe postul de privat-docent, lucrand la mai multe scoli particulare din Petersburg, unde a predat fizica, matematica si astronomia. In aceeasi perioada a fost secretar de redactie la revistele Vestnik Znania si Nauchnoe obozrenie, editate de Wilhelm Bittner, in care a publicat mai multe articole de popularizare a stiintei, fara semnatura. In anul 1917 a devenit deputat in Sovietul din Petrograd, iar in aprilie 1917 a revenit in Basarabia, ca emisar al presedintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, in fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenti si profesori din Petrograd, cu scopul de a adanci cuceririle revolutiei din februarie. Datorita calitatilor sale de om politic, se impune imediat ca lider al moldovenilor unionisti si este ales deputat in Sfatul arii impreuna cu alti basarabeni veniti din Petrograd, din partea deputatilor-tarani. Trebuie spus ca, initial, conduita politica a lui Inculet presupunea transformari politice in cadrul unei Rusii democratice si innoite insa, dupa preluarea puterii la Petrograd de catre bolsevici prin puciul din Octombrie, Inculet a militat pentru Unirea cu Romania. Pentru multi istorici, aceasta reorientare a lui Inculet a ramas pana in prezent neelucidata pe deplin. In acest context, la 21 noiembrie 1917 a fost ales Presedinte al Sfatului arii din Basarabia. Dupa vot, in momentul in care a ocupat scaunul de presedinte, Elena Alistar, deputat in Sfatul arii, l-a imbracat cu o lenta tricolora, moment de mare entuziasm, insotit de ropote de aplauze. Inculet a vorbit si in romana si in rusa, tocmai pentru a multumni toate partile si pentru a da un semnal privind principiile democratice pe care urma sa se ghideze in activitatea sa. El s-a remarcat, inca de la inceput, printr-un tact deosebit in conducerea dezbaterilor si a intregii politici a Sfatului arii, a stiut, cu abilitate, sa conduca franele politice in Basarabia, intr-o perioada extrem de dificila, de la autonomie pana la Unirea cu Romania, reusind sa puna de acord toate curentele, catre implinirea intereselor Basarabiei. In perioada mandatului sau, la 6 ianuarie 1918 a avut loc tentativa de preluare a Puterii la Chisinau de catre bolsevici, iar la 24 ianuarie, Sfatul arii a proclamat cu majoritate de voturi independenta Basarabiei fata de Rusia. La 27 martie 1918, Sfatul arii a proclamat cu majoritate de voturi Unirea cu Romania, in conditiile in care unele grupuri minoritare cereau insistent sa se pastreze legaturile cu Rusia. Din aceasta pozitie va semna Rezolutia Unirii cu Romania, adoptata cu cu 86 de voturi pentru, 3 contra si 36 abtineri, in prezenta primului ministru roman Alexandru Marghiloman. Fostul ministru in Guvernul Republicii Democratice Moldovenesti, Gherman Pantea, caracteriza astfel activitatea lui Inculet: La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul arii, organ care avea sa vorbeasca in numele Basarabiei si sa decida soarta ei.
Presedinte al acestui parlament a fost ales in mod unanim Ion Inculet. El intrunea toate calitatile pentru a ocupa aceasta mare demnitate: era calm, abil, impaciuitor, si mai cu seama extrem de rabdator. Om politic de stanga, Inculet fondeaza in august 1918,...
S-a intamplat in 5 aprilie 1884, 5/18 was first posted on aprilie 5, 2021 at 2:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 5 aprilie 1884, 5/18: S-a nascut (la Razeni/Chisinau, azi in R. Moldova) Ion C. Inculet, om politic liberal; a desfasurat o sustinuta activitate pentru unirea Basarabiei cu Romania, ca presedinte al Sfatului arii; dupa unire a fost ministru in mai multe randuri; membru titular al Academiei Romane din 1918 (m. 1940). Ion Inculet s-a nascut la 5 aprilie 1884, la Razeni, Basarabia, fiind fiul lui Constantin si al Mariei Inculet. A absolvit scoala primara in satul natal, iar in anul 1894 este admis la coala teologica din Chisinau, subordonata Seminarului teologic. A absolvit-o cu note foarte bune, obtinand dreptul de a se inscrie la Seminar. A studiat in acelasi an cu viitorii deputati si demnitari de stat Vasile Barca si Pantelimon Erhan, a optat pentru o facultate de stiinte exacte si s-a inscris la Facultatea de fizica si matematica a Universitatii Dorpat, insa dupa un an de studii s-a transferat la Universitatea Imperiala din Sankt Peterburg, la Facultatea de fizica si matematica, pe care a absolvit-o cu diploma de gradul I si cu recomandare pentru profesorat. In anii studentiei la Petersburg, din initiativa sa este creata asociatia studentilor basarabeni din Petersburg Bessarabskoe zemliachestvo. Dupa absolvirea universitatii, este angajat pe postul de privat-docent, lucrand la mai multe scoli particulare din Petersburg, unde a predat fizica, matematica si astronomia. In aceeasi perioada a fost secretar de redactie la revistele Vestnik Znania si Nauchnoe obozrenie, editate de Wilhelm Bittner, in care a publicat mai multe articole de popularizare a stiintei, fara semnatura. In anul 1917 a devenit deputat in Sovietul din Petrograd, iar in aprilie 1917 a revenit in Basarabia, ca emisar al presedintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, in fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenti si profesori din Petrograd, cu scopul de a adanci cuceririle revolutiei din februarie. Datorita calitatilor sale de om politic, se impune imediat ca lider al moldovenilor unionisti si este ales deputat in Sfatul arii impreuna cu alti basarabeni veniti din Petrograd, din partea deputatilor-tarani. Trebuie spus ca, initial, conduita politica a lui Inculet presupunea transformari politice in cadrul unei Rusii democratice si innoite insa, dupa preluarea puterii la Petrograd de catre bolsevici prin puciul din Octombrie, Inculet a militat pentru Unirea cu Romania. Pentru multi istorici, aceasta reorientare a lui Inculet a ramas pana in prezent neelucidata pe deplin. In acest context, la 21 noiembrie 1917 a fost ales Presedinte al Sfatului arii din Basarabia. Dupa vot, in momentul in care a ocupat scaunul de presedinte, Elena Alistar, deputat in Sfatul arii, l-a imbracat cu o lenta tricolora, moment de mare entuziasm, insotit de ropote de aplauze. Inculet a vorbit si in romana si in rusa, tocmai pentru a multumni toate partile si pentru a da un semnal privind principiile democratice pe care urma sa se ghideze in activitatea sa. El s-a remarcat, inca de la inceput, printr-un tact deosebit in conducerea dezbaterilor si a intregii politici a Sfatului arii, a stiut, cu abilitate, sa conduca franele politice in Basarabia, intr-o perioada extrem de dificila, de la autonomie pana la Unirea cu Romania, reusind sa puna de acord toate curentele, catre implinirea intereselor Basarabiei. In perioada mandatului sau, la 6 ianuarie 1918 a avut loc tentativa de preluare a Puterii la Chisinau de catre bolsevici, iar la 24 ianuarie, Sfatul arii a proclamat cu majoritate de voturi independenta Basarabiei fata de Rusia. La 27 martie 1918, Sfatul arii a proclamat cu majoritate de voturi Unirea cu Romania, in conditiile in care unele grupuri minoritare cereau insistent sa se pastreze legaturile cu Rusia. Din aceasta pozitie va semna Rezolutia Unirii cu Romania, adoptata cu cu 86 de voturi pentru, 3 contra si 36 abtineri, in prezenta primului ministru roman Alexandru Marghiloman. Fostul ministru in Guvernul Republicii Democratice Moldovenesti, Gherman Pantea, caracteriza astfel activitatea lui Inculet: La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul arii, organ care avea sa vorbeasca in numele Basarabiei si sa decida soarta ei.
Presedinte al acestui parlament a fost ales in mod unanim Ion Inculet. El intrunea toate calitatile pentru a ocupa aceasta mare demnitate: era calm, abil, impaciuitor, si mai cu seama extrem de rabdator. Om politic de stanga, Inculet fondeaza in august 1918,...
