S-a întâmplat în 26 martie 1923
S-a intamplat in 26 martie 1923 . Parlamentul a votat Constitutia Romaniei Mari, promulgata prin decret la 28 martie si publicata la 29 martie acelasi an; noua Constitutie marca, din primul articol, hotararile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania; noua Constitutie prevedea intarirea rolului Parlamentului in viata publica, []The post S-a intamplat in 26 martie 1923 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 26 martie 1923 . Parlamentul a votat Constitutia Romaniei Mari, promulgata prin decret la 28 martie si publicata la 29 martie acelasi an; noua Constitutie marca, din primul articol, hotararile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania; noua Constitutie prevedea intarirea rolului Parlamentului in viata publica, precum si libertatea cuvantului, a intrunirilor, a presei, egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor etc. In Constitutia din 1923 scria ca Romania este un stat national unitar si indivizibil, al carei teritoriu este inalienabil. Erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti, fara discriminare etnica, de limba sau religie, egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor, libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei, inviolabilitatea domiciliului. A fost adoptat votul universal, egal, direct obligatoriu si secret. Doar militarii si femeile nu puteau sa isi exprime o optiune politica. Activitatea legislativa era exercitata de Rege si de reprezentanta nationala (Parlamentul), cea executiva de Rege si de Guvern, iar cea judiciara numai de catre instantele judecatoresti. Autoritatea Regelui fata de Parlament consta in faptul ca legile nu puteau intra in vigoare decat sanctionate (adica promulgate), iar Regele era cel care putea refuza sanctionarea unei legi. Autoritatea fata de Guvern consta in faptul ca Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui . Regele nu avea, insa, ascendenta asupra puterii judecatoresti, care se exercita de catre organele ei . Numai Curtea de Casatie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrare Constitutiei.
Curtea de Casatie avea rolul Curtii Constitutionale de astazi, fiind constituita din juristi de profesie, integri si neafiliati niciodata vreunei grupari politice. Parlamentul era bicameral, Camera Deputatilor era aleasa prin vot univeral, iar Senatul era compus din membri alesi din diferite zone ale societatii civile (Camera de Comert, cadrele didactice etc.) si din senatori de drept, reprezentanti ai cultelor, presedintele Academiei Romane, fostii presedinti ai fiecarei camere legislative, fosti senatori si deputati care fusesera alesi in cel putin zece sesiuni, fosti ministri care au detinut cel putin sase ani fotoliul ministerial, fosti presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si alti demnitari.
Legea fundamentala mai exprima foarte precis prerogativele suveranului si conditiile succesiunii la tron. Constitutia din 1923 a functionat in perfecta ordine pana in februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a initiat o Constitutie noua, care intarea puterea regala si limita libertatile democratice.
In principiu aceasta a fost valabila pana in 1947, desi dupa abdicarea regelui s-au aplicat cutume in afara legii fundamentale, iar dupa 23 august 1944 a fost partial amendata si revizuita. In istoria tarii noastre, Constitutia a fost modificata de nu mai putin de opt ori. Astfel, pe 1 iulie 1866 a fost adoptata prima Constitutie a Romaniei, iar dupa Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a fost necesara o noua Constitutie, adoptata pe 29 martie 1923. Au urmat modificari ale actului fundamental al Romaniei, in anul 1938, in dimpul dictaturii regale, apoi in perioada comunista, in anii 1948, 1952 si 1965, iar dupa decembrie 1989, Constitutia a fost din nou modificata in anul 1991, forma actuala fiind adoptata in anul 2003. Primele proiecte de tip constitutional din tara noastra au fost cele din anii 1822 Constitutia carvunarilor redactata de Ionica Tautu, 1831 Regulamentele Organice si transpunerea Conventiei de la Paris din anul 1858. Primul act fundamental al tarii noastre intrat in vigoare, care insa nu a purtat numele de Constitutie, a fost Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, cunoscut in istorie drept Statutul lui Cuza , act cu caracter constitutional adoptat in anul 1864 la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unii specialisti in drept constitutional se raporteaza la aceasta reglementare ca fiind prima Constitutie a Romaniei. Aprobarea acestui act s-a realizat pintr-un plebiscit organizat intre 10/22 si 14/26 mai 1864, in cadrul caruia 682.621 de persoane au fost de acord, 1.307 impotriva, iar 70.220 s-au abtinut. La 1 iulie 1866 a fost promulgata, de catre Carol I, prima constitutie propriu-zisa a Romaniei, adoptata dupa modelul actului fundamental al Belgiei din anul 1831, aceasta fiind cea mai longeviva Constitutie din istoria tarii noastre fiind in vigoare timp de 67 de ani.
Constitutia de la 1866 a fost amendata de trei ori: In anul 1879 s-a modificat art. 7 ce conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta la rituri crestine, in 1884 s-a extins dreptul de vot prin reducerea numarului colegiilor electorale, de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor si de la 3 la 2 pentru Senat, iar in anul 1917, actul a fost modificat in sensul abrogarii articolului ce declara proprietatea sacra si inviolabila, s-au modificat prevederile art 57 si 67, care au permis realizarea reformei electorale din 1918 si a celei agrare din perioada 1918-1921 Textul unei noi Constitutii a fost promulgat la 27 februarie 1938, acesta fiind actul fundamental al tarii pe perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Textul fusese aprobat, in prealabil, de catre Consiliul de Ministri la 20 februarie 1938, apoi a urmat supunerea actului aprobarii printr-un plebiscit, organizat la 24 februarie, in cadrul caruia, din cele 4.303.064 de persoane prezente la vot, 4.297.221 au fost de acord iar 5.843 impotriva. Constitutia anului 1938 a eliminat regimul democratic liberal instaurat prin actele fundamentale precedente, fiind instituit un regim al autoritarismului institutionalizat prin puterile absolute acordate sefului statului. Actul fundamental a transormat principiul separarii puterilor in stat in concentrarea puterilor, conferind regelui dreptul de a detine atat puterea executiva, cat si pe cea legislativa, iar ministrii aveau raspundere doar in fata monarhului.
Alte prevederi introdse de Constitutia anului 1938 erau instaurarea starii de asediu, suspendarea partidelor politice, prin care pluripartidismul si parlamentarismul au fost desfiintate, cenzurarea presei, iar interzicerea dreptului de a manifesta si a intrunirilor au fost incredintate autoritatilor militare. In...
S-a intamplat in 26 martie 1923 . Parlamentul a votat Constitutia Romaniei Mari, promulgata prin decret la 28 martie si publicata la 29 martie acelasi an; noua Constitutie marca, din primul articol, hotararile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania; noua Constitutie prevedea intarirea rolului Parlamentului in viata publica, precum si libertatea cuvantului, a intrunirilor, a presei, egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor etc. In Constitutia din 1923 scria ca Romania este un stat national unitar si indivizibil, al carei teritoriu este inalienabil. Erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti, fara discriminare etnica, de limba sau religie, egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor, libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei, inviolabilitatea domiciliului. A fost adoptat votul universal, egal, direct obligatoriu si secret. Doar militarii si femeile nu puteau sa isi exprime o optiune politica. Activitatea legislativa era exercitata de Rege si de reprezentanta nationala (Parlamentul), cea executiva de Rege si de Guvern, iar cea judiciara numai de catre instantele judecatoresti. Autoritatea Regelui fata de Parlament consta in faptul ca legile nu puteau intra in vigoare decat sanctionate (adica promulgate), iar Regele era cel care putea refuza sanctionarea unei legi. Autoritatea fata de Guvern consta in faptul ca Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui . Regele nu avea, insa, ascendenta asupra puterii judecatoresti, care se exercita de catre organele ei . Numai Curtea de Casatie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrare Constitutiei.
Curtea de Casatie avea rolul Curtii Constitutionale de astazi, fiind constituita din juristi de profesie, integri si neafiliati niciodata vreunei grupari politice. Parlamentul era bicameral, Camera Deputatilor era aleasa prin vot univeral, iar Senatul era compus din membri alesi din diferite zone ale societatii civile (Camera de Comert, cadrele didactice etc.) si din senatori de drept, reprezentanti ai cultelor, presedintele Academiei Romane, fostii presedinti ai fiecarei camere legislative, fosti senatori si deputati care fusesera alesi in cel putin zece sesiuni, fosti ministri care au detinut cel putin sase ani fotoliul ministerial, fosti presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si alti demnitari.
Legea fundamentala mai exprima foarte precis prerogativele suveranului si conditiile succesiunii la tron. Constitutia din 1923 a functionat in perfecta ordine pana in februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a initiat o Constitutie noua, care intarea puterea regala si limita libertatile democratice.
In principiu aceasta a fost valabila pana in 1947, desi dupa abdicarea regelui s-au aplicat cutume in afara legii fundamentale, iar dupa 23 august 1944 a fost partial amendata si revizuita. In istoria tarii noastre, Constitutia a fost modificata de nu mai putin de opt ori. Astfel, pe 1 iulie 1866 a fost adoptata prima Constitutie a Romaniei, iar dupa Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a fost necesara o noua Constitutie, adoptata pe 29 martie 1923. Au urmat modificari ale actului fundamental al Romaniei, in anul 1938, in dimpul dictaturii regale, apoi in perioada comunista, in anii 1948, 1952 si 1965, iar dupa decembrie 1989, Constitutia a fost din nou modificata in anul 1991, forma actuala fiind adoptata in anul 2003. Primele proiecte de tip constitutional din tara noastra au fost cele din anii 1822 Constitutia carvunarilor redactata de Ionica Tautu, 1831 Regulamentele Organice si transpunerea Conventiei de la Paris din anul 1858. Primul act fundamental al tarii noastre intrat in vigoare, care insa nu a purtat numele de Constitutie, a fost Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, cunoscut in istorie drept Statutul lui Cuza , act cu caracter constitutional adoptat in anul 1864 la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unii specialisti in drept constitutional se raporteaza la aceasta reglementare ca fiind prima Constitutie a Romaniei. Aprobarea acestui act s-a realizat pintr-un plebiscit organizat intre 10/22 si 14/26 mai 1864, in cadrul caruia 682.621 de persoane au fost de acord, 1.307 impotriva, iar 70.220 s-au abtinut. La 1 iulie 1866 a fost promulgata, de catre Carol I, prima constitutie propriu-zisa a Romaniei, adoptata dupa modelul actului fundamental al Belgiei din anul 1831, aceasta fiind cea mai longeviva Constitutie din istoria tarii noastre fiind in vigoare timp de 67 de ani.
Constitutia de la 1866 a fost amendata de trei ori: In anul 1879 s-a modificat art. 7 ce conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta la rituri crestine, in 1884 s-a extins dreptul de vot prin reducerea numarului colegiilor electorale, de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor si de la 3 la 2 pentru Senat, iar in anul 1917, actul a fost modificat in sensul abrogarii articolului ce declara proprietatea sacra si inviolabila, s-au modificat prevederile art 57 si 67, care au permis realizarea reformei electorale din 1918 si a celei agrare din perioada 1918-1921 Textul unei noi Constitutii a fost promulgat la 27 februarie 1938, acesta fiind actul fundamental al tarii pe perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Textul fusese aprobat, in prealabil, de catre Consiliul de Ministri la 20 februarie 1938, apoi a urmat supunerea actului aprobarii printr-un plebiscit, organizat la 24 februarie, in cadrul caruia, din cele 4.303.064 de persoane prezente la vot, 4.297.221 au fost de acord iar 5.843 impotriva. Constitutia anului 1938 a eliminat regimul democratic liberal instaurat prin actele fundamentale precedente, fiind instituit un regim al autoritarismului institutionalizat prin puterile absolute acordate sefului statului. Actul fundamental a transormat principiul separarii puterilor in stat in concentrarea puterilor, conferind regelui dreptul de a detine atat puterea executiva, cat si pe cea legislativa, iar ministrii aveau raspundere doar in fata monarhului.
Alte prevederi introdse de Constitutia anului 1938 erau instaurarea starii de asediu, suspendarea partidelor politice, prin care pluripartidismul si parlamentarismul au fost desfiintate, cenzurarea presei, iar interzicerea dreptului de a manifesta si a intrunirilor au fost incredintate autoritatilor militare. In...
