S-a întâmplat în 26 mai 1488
S-a intamplat in 26 mai 1488 was first posted on mai 26, 2021 at 2:07 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 26 mai 1488: Inceperea construirii bisericii Sf. Gheorghe de la Voronet. Biserica Manastirii Voronet este ctitoria slavitului voievod tefan cel Mare si Sfant construita in 1488 in numai trei luni si trei saptamani (din 26 mai la 14 septembrie). Specialisti avizati apreciaza ca arhitectura sa este reprezentativa pentru stilul moldovenesc fiind o sinteza originala si specifica a unor caracteristici de sorginte bizantina (forma treflata sau triconica a absidelor naosului, impartirea in altar, naos si pronaos, sistemul de boltire) cu elemente apartinand goticului tarziu (inaltimea bisericii, contraforturile exterioare, chenarele usilor si ferestrelor in arc frant, modul de tratare al pietrei cioplite). Peste acestea s-au suprapus, topindu-le intr-un tot unitar de o frumusete unica, caracteristici ale artei autohtone (simplitatea si caracterul intim al constructiei, acoperisul tuguiat de sindrila traforata ca la casele de la tara).
Biserica Manastirii Voronet, plina de gratie, simplitate si farmec, impune prin verticalitate, prin proportii armonioase, prin soliditatea structurii, a zidurilor masive sustinute de contraforturi si, mai ales, prin iscusita trecere de la corpul dreptunghiular al cladirii la absidele laterale si la absida mare ce corespunde altarului, toate de forma semicirculara. Inspirata din modelele mai arhaice si mai austere din iconografia bizantina, pictura interioara, realizata in 1496 prin grija marelui ctitor, impresioneaza prin claritatea si rigoarea desfasurarii iconografice, prin desenul viguros, gama cromatica cu acorduri grave, prin expresivitatea deloc stereotipa sau conventionala a personajelor. Este indeobste cunoscut faptul ca voievodul moldovean a construit si renovat multe biserici si manastiri, dar povestea sacra a Voronetului aduce, alaturi de Marele tefan, pe Cuviosul Parinte Daniil, unul din cei mai mari Sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei, sihastru si duhovnic vestit, cel care la Putna, intr-o mica chilie sapata in piatra si apoi, timp de 20 de ani la Voronet, a creat o miscare isihasta fara egal pentru timpul sau. Legenda originii Sfintei Manastiri Voronet uneste pe vecie cele doua mari personalitati in destinul nostru national: Iara tefan-Voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traia un parinte sihastru, pre nume Daniil. i batand tefan-Voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspuns sihastrul sa astepte tefan-Voda afara pana ce si-a istovi ruga. i dupa ce si-au istovit ruga, l-au chemat in chilie pre tefan-Voda. i s-au spovedit tefan-Voda la dansul. i au intrebat tefan-Voda pre sihastru ce va face, ca nu poate sa se mai bata cu turcii; inchina-va tara la turci, au ba? Iar sihastrul a zis sa nu o inchine, ca razboiul este al lui, numa, dupa ce va izbandi, sa faca o manastire acolo, in numele Sfantului Gheorghie, sa fie hramul bisericii [ Ion Neculce]. In secolul al XVI-lea mai precis in 1547 un ucenic al sau, Mitropolitul Grigorie Rosca, carturar cu preocupari largi, a marit biserica adaugandu-i pe latura vestica un pridvor inchis, dupa care a purces la impodobirea intregului lacas cu picturi pe fatade. Tot atunci a fost pictat si interiorul pridvorului.
Frescele de pe peretii exteriori, realizate la numai un an de la moartea lui Petru Rares, apartin de drept epocii acestui domnitor (alaturi de cele de la Probota, Humor, Moldovita si Arbore). Ele dau in mare masura stralucirea artistica si faima Voronetului, si fac ca Mitropolitul Grigorie Rosca sa fie considerat al treilea ctitor al Sfintei Manastiri Voronet dupa Sfantul tefan cel Mare si Sfantul Daniil Sihastrul. Autorul presupus al acestei adevarate capodopere a Renasterii in sud-estul Europei este pristavul Marcu. Pe un fond albastru, de o intensa stralucire, picturile exterioare se desfasoara pe fatade ca un covor incarcat de culori, incantand privirile cu farmecul tineresc al armoniilor. Desenul este ferm, barbatesc, figurile sunt construite cu rigoarea unui autentic portret, sensul realitatii fiind aici mai prezent decat la alte monumente. Spre vest, pridvorul nu are nici o deschidere si solutia aleasa este fara precedent: arhitectura este subordonata decoratiei ce urma a fi pictata. Spatiul amplu, impreuna cu ariile laterale ale masivului contrafort devine o imensa scena pe care se desfasoara in culori stralucitoare drama binecunoscuta a Judecatii de apoi o uriasa compozitie, unica in arta intregului Orient crestin. Judecata de apoi, fara chipurile de cosmar care apar in Occident mai tarziu, infatisata in chipul unei linisti sarbatoresti, expune mai inainte de toate cum se...