S-a întâmplat în 8 iunie 1862
S-a intamplat in 8 iunie 1862: A fost asasinat Barbu Catargiu, om politic conservator; seful primului guvern al Romaniei moderne, alcatuit dupa proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie iunie 1862); primul lider al Partidului Conservator. Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, Bucuresti d. Bucuresti), om politic, personalitate de seama a gruparii politice []The post S-a intamplat in 8 iunie 1862 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 8 iunie 1862 was first posted on iunie 8, 2021 at 3:45 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 8 iunie 1862: A fost asasinat Barbu Catargiu, om politic conservator; seful primului guvern al Romaniei moderne, alcatuit dupa proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie iunie 1862); primul lider al Partidului Conservator. Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, Bucuresti d. Bucuresti), om politic, personalitate de seama a gruparii politice conservatoare. La 22 ianuarie 1862 devine intaiul prim-ministru al guvernului unic dupa recunoasterea unirii depline a Principatelor. Mandatul sau inceteaza brusc pe 8 iunie 1862 cand este asasinat sub clopotnita de pe Dealul Mitropoliei. Aceasta crima politica perfecta , dupa cum bine mentioneaza istoricul Stelian Neagoe, a starnit un scandal imens in epoca prin implicatiile care au fost speculate de-a lungul timpului si a carui enigma nu a fost elucidata nici pana in zilele noastre. Catargiu isi are originile intr-o familie boiereasca din Muntenia, parintii sai fiind marele vornic tefan Catargiu si Stanca Vacarescu, fiica lui Barbu Vacarescu. Studiile elementare le urmeaza in Bucuresti, la coala greceasca de la Magureanu, iar din 1825 urmeaza cursuri universitare la Paris. Aici studiaza literele, dreptul, istoria, filosofia si economie politica.
O legenda care a circulat multa vreme de la asasinarea primului ministru spunea ca o faimoasa ghicitoare i-ar fi prezis destinul tragic in timpul sederii sale la Paris. In 1834, tanarul Catargiu revine in tara si se face remarcat in cercurile Societatii Filarmonice , iar din 1837 devine membru in Adunarea Obsteasca a arii Romanesti. Pe 20 decembrie 1842, este numit director al Departamentului Dreptatii, iar pe 23 aprilie 1843 este ridicat la rangul de clucer si trecut in arhondologie (cronica rangurilor domnesti).
In aceasta perioada, Barbu Catargiu s-a casatorit cu Caterina Parravicini, de origine rusa. Cei doi au avut un singur copil, Marita, care se casatoreste in anul 1859 cu Louis B clard, consulul Frantei la Bucuresti. Desi era un critic al domniei lui Gheorghe Bibescu, Catargiu refuza sa participe la miscarile revolutionare din 1848, preferand sa calatoreasca in Anglia, Franta, Austria, unde contacteaza oficialitati politice si studiaza viata civila si de stat din marile capitale occidentale. Revine in tara dupa ce se calmeaza spiritele si este reconfirmat in functia de director al Dreptatii. Ulterior, este desemnat suplinitor la Sfatul Vistieriei (2 decembrie), iar un an mai tarziu este ridicat la rangul de vornic al politiei. Dupa ce Barbu tirbei, fostul sau coleg de camera de la Paris, este ales domnitor al arii Romanesti, Catargiu este numit judecator la Inalta Curte de Justitie. Dupa unele neintelegeri cu Divanul tarii isi prezinta demisia din aceasta functie pe 7 ianuarie 1856.
In contextul international favorabil Unirii Principatelor, Barbu Catargiu desfasoara importante activitati unioniste, fiind unul dintre liderii gruparii de ideologie conservatoare din Muntenia. Fondeaza Comitetul Conservator al celor noua, un organism politic care a redactat si a dat publicitatii la 19 martie 1859 cele opt puncte fundamentale destinate dezbaterilor si hotararilor Divanului ad-hoc. Totusi, Catargiu nu reuseste sa fie ales pentru Divanul ad-hoc din cauza intrigilor liberale si atacurilor adversarilor politici. Pe 18 octombrie 1858, este invitat sa faca parte din Consiliul de ministri, ocupand portofoliul Finantelor. La alegerile pentru Adunarea Electiva a arii Romanesti, cea care va alege noul domnitor conform Conventiei de la Paris, candideaza in judetul Dambovita.
Initial, Catargiu opta pentru alegerea lui Gheorghe Bibescu, insa alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la Iasi a clarificat decizia pentru alegerea noului domn la Bucuresti. In primul guvern numit de Cuza in Muntenia,Catargiu primeste din nou portofoliul Finantelor, in aceasta perioada activand si ca membru in Comisia Centrala de la Focsani.
Ulterior, intre 30 aprilie 12 mai 1861, liderul conservator devine presedinte al Consiliului de ministri muntean. Catargiu era atasat ideii de consolidare a statului roman, afirmand in Adunarea Deputatilor ca nu este destul unirea intre tarile surori , in opinia sa fiind necesara unirea intre fiii ei , prilej cu care el lansa un dicton pe care dorea a-l inscrie pe steag: Totul pentru tara, nimic pentru noi . In primii ani de dupa Unire, conservatorii reprezentau cel mai puternic grup politic din cele doua Principate.
Catargiu s-a afirmat ca lider incontestabil al acestei grupari, reusind sa ralieze in jurul aceluiasi program diferitele factiuni conservatoare.
Cum gruparea conservatoare detinea majoritatea atat la Bucuresti, cat si Iasi, cel desemnat, la 22 ianuarie 1862, sa prezideze primul guvern unic a fost Barbu Catargiu. In timpul acestei guvernari au fost luate importante masuri pentru unificarea administrativa a noului stat care isi stabilise o singura capitala si o singura Adunare. Este desfiintata Comisia centrala (14 februarie), se desfiinteaza ministerele din Moldova, instituindu-se in locul lor ca masura de tranzitie, directoratele, coala militara de la Iasi se muta la Bucuresti, contopindu-se cu cea de aici, iar Iasilor inceteaza a i se mai da calificativul de Capitala. Printre legile importante adoptate de cabinetul Catargiu se numara legea vanzarii sarii si legea urmaririi veniturilor statului.
Atacat de presa de opozitie deoarece nu dorea largirea drepturilor electorale, Catargiu raspunde printr-o lege a presei (23 martie), potrivit careia politia presei supraveghea imprimatele rau famate si controla activitatea proprietarilor de chioscuri.
Dupa problema electorala, cea mai intensa tema dezbatuta si o importanta sursa de conflict intre gruparile politice era reforma agrara. Proiectul de lege...
S-a intamplat in 8 iunie 1862 was first posted on iunie 8, 2021 at 3:45 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 8 iunie 1862: A fost asasinat Barbu Catargiu, om politic conservator; seful primului guvern al Romaniei moderne, alcatuit dupa proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie iunie 1862); primul lider al Partidului Conservator. Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, Bucuresti d. Bucuresti), om politic, personalitate de seama a gruparii politice conservatoare. La 22 ianuarie 1862 devine intaiul prim-ministru al guvernului unic dupa recunoasterea unirii depline a Principatelor. Mandatul sau inceteaza brusc pe 8 iunie 1862 cand este asasinat sub clopotnita de pe Dealul Mitropoliei. Aceasta crima politica perfecta , dupa cum bine mentioneaza istoricul Stelian Neagoe, a starnit un scandal imens in epoca prin implicatiile care au fost speculate de-a lungul timpului si a carui enigma nu a fost elucidata nici pana in zilele noastre. Catargiu isi are originile intr-o familie boiereasca din Muntenia, parintii sai fiind marele vornic tefan Catargiu si Stanca Vacarescu, fiica lui Barbu Vacarescu. Studiile elementare le urmeaza in Bucuresti, la coala greceasca de la Magureanu, iar din 1825 urmeaza cursuri universitare la Paris. Aici studiaza literele, dreptul, istoria, filosofia si economie politica.
O legenda care a circulat multa vreme de la asasinarea primului ministru spunea ca o faimoasa ghicitoare i-ar fi prezis destinul tragic in timpul sederii sale la Paris. In 1834, tanarul Catargiu revine in tara si se face remarcat in cercurile Societatii Filarmonice , iar din 1837 devine membru in Adunarea Obsteasca a arii Romanesti. Pe 20 decembrie 1842, este numit director al Departamentului Dreptatii, iar pe 23 aprilie 1843 este ridicat la rangul de clucer si trecut in arhondologie (cronica rangurilor domnesti).
In aceasta perioada, Barbu Catargiu s-a casatorit cu Caterina Parravicini, de origine rusa. Cei doi au avut un singur copil, Marita, care se casatoreste in anul 1859 cu Louis B clard, consulul Frantei la Bucuresti. Desi era un critic al domniei lui Gheorghe Bibescu, Catargiu refuza sa participe la miscarile revolutionare din 1848, preferand sa calatoreasca in Anglia, Franta, Austria, unde contacteaza oficialitati politice si studiaza viata civila si de stat din marile capitale occidentale. Revine in tara dupa ce se calmeaza spiritele si este reconfirmat in functia de director al Dreptatii. Ulterior, este desemnat suplinitor la Sfatul Vistieriei (2 decembrie), iar un an mai tarziu este ridicat la rangul de vornic al politiei. Dupa ce Barbu tirbei, fostul sau coleg de camera de la Paris, este ales domnitor al arii Romanesti, Catargiu este numit judecator la Inalta Curte de Justitie. Dupa unele neintelegeri cu Divanul tarii isi prezinta demisia din aceasta functie pe 7 ianuarie 1856.
In contextul international favorabil Unirii Principatelor, Barbu Catargiu desfasoara importante activitati unioniste, fiind unul dintre liderii gruparii de ideologie conservatoare din Muntenia. Fondeaza Comitetul Conservator al celor noua, un organism politic care a redactat si a dat publicitatii la 19 martie 1859 cele opt puncte fundamentale destinate dezbaterilor si hotararilor Divanului ad-hoc. Totusi, Catargiu nu reuseste sa fie ales pentru Divanul ad-hoc din cauza intrigilor liberale si atacurilor adversarilor politici. Pe 18 octombrie 1858, este invitat sa faca parte din Consiliul de ministri, ocupand portofoliul Finantelor. La alegerile pentru Adunarea Electiva a arii Romanesti, cea care va alege noul domnitor conform Conventiei de la Paris, candideaza in judetul Dambovita.
Initial, Catargiu opta pentru alegerea lui Gheorghe Bibescu, insa alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la Iasi a clarificat decizia pentru alegerea noului domn la Bucuresti. In primul guvern numit de Cuza in Muntenia,Catargiu primeste din nou portofoliul Finantelor, in aceasta perioada activand si ca membru in Comisia Centrala de la Focsani.
Ulterior, intre 30 aprilie 12 mai 1861, liderul conservator devine presedinte al Consiliului de ministri muntean. Catargiu era atasat ideii de consolidare a statului roman, afirmand in Adunarea Deputatilor ca nu este destul unirea intre tarile surori , in opinia sa fiind necesara unirea intre fiii ei , prilej cu care el lansa un dicton pe care dorea a-l inscrie pe steag: Totul pentru tara, nimic pentru noi . In primii ani de dupa Unire, conservatorii reprezentau cel mai puternic grup politic din cele doua Principate.
Catargiu s-a afirmat ca lider incontestabil al acestei grupari, reusind sa ralieze in jurul aceluiasi program diferitele factiuni conservatoare.
Cum gruparea conservatoare detinea majoritatea atat la Bucuresti, cat si Iasi, cel desemnat, la 22 ianuarie 1862, sa prezideze primul guvern unic a fost Barbu Catargiu. In timpul acestei guvernari au fost luate importante masuri pentru unificarea administrativa a noului stat care isi stabilise o singura capitala si o singura Adunare. Este desfiintata Comisia centrala (14 februarie), se desfiinteaza ministerele din Moldova, instituindu-se in locul lor ca masura de tranzitie, directoratele, coala militara de la Iasi se muta la Bucuresti, contopindu-se cu cea de aici, iar Iasilor inceteaza a i se mai da calificativul de Capitala. Printre legile importante adoptate de cabinetul Catargiu se numara legea vanzarii sarii si legea urmaririi veniturilor statului.
Atacat de presa de opozitie deoarece nu dorea largirea drepturilor electorale, Catargiu raspunde printr-o lege a presei (23 martie), potrivit careia politia presei supraveghea imprimatele rau famate si controla activitatea proprietarilor de chioscuri.
Dupa problema electorala, cea mai intensa tema dezbatuta si o importanta sursa de conflict intre gruparile politice era reforma agrara. Proiectul de lege...
