S-a intamplat in 16 iunie 1873, 16/28: A murit carturarul Andrei aguna, mitropolit al romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria (din 1864); unul dintre presedintii Adunarii Nationale de la Blaj (3/15 mai 1848) si seful delegatiei trimise la Viena pentru a sustine pe langa imparat drepturile romanilor transilvaneni; contributii la dezvoltarea invatamantului si a presei []The post S-a intamplat in 16 iunie 1873, 16/28 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 16 iunie 1873, 16/28 was first posted on iunie 16, 2021 at 5:46 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 iunie 1873, 16/28: A murit carturarul Andrei aguna, mitropolit al romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria (din 1864); unul dintre presedintii Adunarii Nationale de la Blaj (3/15 mai 1848) si seful delegatiei trimise la Viena pentru a sustine pe langa imparat drepturile romanilor transilvaneni; contributii la dezvoltarea invatamantului si a presei in limba romana, precum si la intemeierea si activitatea societatii ASTRA (1861), fiind primul ei presedinte; membru de onoare al Societatii Academice Romane. Mitropolitul Andrei aguna (din botez Anastasie) a fost mitropolit al Ardealului (de origine aromana).

S-a nascut la 20 decembrie 1808 (1 ianuarie 1809 s. n.) in Miscolt, in Ungaria si a trecut la Domnul la 16/28 iunie 1873 in Sibiu (inmormantat in Rasinari). Studiile gimnaziale la Miscolt si Pesta (absolvite in 1826), superioare de Filosofie si Drept la Universitatea din Pesta (1826-1829) si de Teologie la Seminarul ortodox din Varset (1829-1832). Dupa terminarea studiilor teologice, a intrat la manastirea sarbeasca Hopovo, unde a fost tuns in monahism, sub numele Andrei (24 octombrie 1833) si hirotonit ierodiacon (februarie 1834); profesor la Seminarul Teologic din Carlovit si secretar al Consistoriului arhidiecezan de acolo (din 1834), ieromonah (29 iunie 1837), protosinghel, asesor (consilier) mitropolitan si administrator (loctiitor) de egumen la manastirile Iazac (1838), apoi la Besenovo (1841); arhimandrit si egumen la manastirile Hopovo (1842), apoi la Covil (1845); dupa 1842 a functionat un timp ca profesor la sectia romana a Seminarului Teologic din Varset si asesor al Consistoriului de acolo. La 15/27 iunie 1846 numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu; la 2 decembrie 1847 ales episcop (recunoscut la 5 februarie 1848, hirotonit la Carlovit la 18/30 aprilie 1848); la 12/24 decembrie 1864 numit arhiepiscop si mitropolit al reinfiintatei Mitropolii a Ardealului cu resedinta in Sibiu.

Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Ardealului, prin numeroase memorii inaintate Curtii din Viena, patriarhului ortodox sarb si Congresului national-bisericesc sarb din Carlovit, prin sinoadele eparhiale formate din clerici si mireni convocate la Sibiu in 1850, 1860 si 1864. Dupa reinfiintarea Mitropoliei (1864), cu doua eparhii sufragane la Arad si Caransebes -, a convocat un Congres national-bisericesc al romanilor ortodocsi din intreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie-octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania (sanctionat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), dupa care s-a condus Biserica Ortodoxa din Transilvania si Banat pana in 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut autonomia fata de stat si sinodalitatea, adica participarea laicilor (2/3) alaturi de clerici ( 1 / 3 ) la conducerea treburilor bisericesti au stat la baza Statutului de organizare a intregii Biserici Ortodoxe Romane din 1925 si a celui din...