Ce ai cu noi, Iisuse?
PR. PROF. DR. VASILE MIHOC Duminica a V-a dupa Rusalii Evanghelia de la Matei 8,28 9,1 8 28 i trecand El dincolo, in tinutul Gadarenilor, L-au intampinat doi demonizati, care ieseau din morminte, foarte cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea. 29 i iata, au inceput sa strige si sa zica: []PR. PROF. DR. VASILE MIHOCDuminica a V-a dupa Rusalii Evanghelia de la Matei 8,28 9,18 28 i trecand El dincolo, in tinutul Gadarenilor, L-au intampinat doi demonizati, care ieseau din morminte, foarte cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea. 29 i iata, au inceput sa strige si sa zica: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai inainte de vreme ca sa ne chinuiesti? 30 Departe de ei era o turma mare de porci, pascand. 31 Iar demonii Il rugau, zicand: Daca ne scoti afara, trimite-ne in turma de porci. 32 i El le-a zis: Duceti-va. Iar ei, iesind, s-au dus in turma de porci. i iata, toata turma s-a aruncat de pe tarm in mare si a pierit in apa. 33 Iar pazitorii au fugit si, ducandu-se in cetate, au spus toate cele intamplate cu demonizatii. 34 i iata toata cetatea a iesit in intampinarea lui Iisus si, vazandu-L, L-au rugat sa treaca din hotarele lor. 9 1 Intrand in corabie, Iisus a trecut si a venit in cetatea Sa.1. Unde duce neascultarea de Dumnezeu. Sfantul Ioan de Crons tadt, constatand caderea adanca, perversi tatea si rautatea lui Satan, se inalta cu mintea, in mod paradoxal, la bunatatea nemarginita a lui Dumnezeu si la desavarsirile pe care le a impartasit El fapturilor Sale. Insusi Satan si ingerii lui scrie el , prin existenta lor scandaloasa si cursele lor perverse impotriva oame nilor, arata nemasurata mila si dreptate a Creatorului. Caci ce erau la origine Satan si ingerii lui? Ce lumini, ce comori de binecuvantare! i de cate lucruri n-au fost ei privati prin nerecunostinta lor intru totul constienta, prin orgoliul, prin rautatea si prin invidia lor fata de Dum nezeu! Din faptele lor criminale in lume, din frecventa si puterea lor, se poate deduce ce spirit superior era satan, ingerul cel cazut. Din profunda intune cime, din multiplele ispite in care ii invaluie pe oamenii din lumea intreaga cel care inseala tot pamantul (Apoc 19,2), ne putem imagina cat de luminos si de adevarat era la inceput Din viclenia si din sireteniile lui rautacioase se poate ghici cat era de inteligent, cat de mult bine ar fi putut face, cat ajutor ar fi putut sa-I dea Creatorului, in slujba oamenilor, mai putin dotati decat el. Din formi dabilul monstru de rautate care a devenit, se poate socoti ce creatura splendida, buna, minunata, plina de lumina, de inteligenta si de putere era el altadata .
El este acum, intru toate, contrariul a ceea ce fusese la inceput: Cate daruri aduna se in el din bunatatea Creatorului, de care a fost lipsit prin nebunia lui destrabalata si voluntara! Pe cat de rau este, pe atat de bun era altadata; pe cat de invidios este, pe atat de binevoitor era altadata; dupa lacomia fara margini, dupa zgarcenia pe care o starneste la oameni, poti masura gene rozitatea lui dintai; dupa orgoliul lui, maretia pe care a primit-o de la Dumnezeu; dupa descurajarea, dupa tristetea, dupa intolerabila neliniste pe care el le starneste in om, poti aprecia fericirea lui de altadata. Caci pe cat de bun era altadata, pe atat de rau este acum (Sfantul Ioan de Cronstadt, Viata mea in Hristos, trad. din limba franceza de Diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului , Sibiu, 1995, p. 130-131).2. Ce ai cu noi, Iisuse? Evanghelia acestei Duminici arata foarte bine unde i-a dus pe demoni neascultarea lor de Creator. Fusesera odinioara in cea mai intima apropiere de Dumne zeu. Aceasta si era suprema lor bucurie. i toata nazuinta lor, plina de o dragoste nemarginita, era aceea de a fi inca si mai aproape de El, mereu mai langa Domnul . Acum insa, apropierea Domnului nu face decat sa-i ingrozeasca. Striga prin gura demonizatilor: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Venirea Dom nului intot deauna prea devreme pentru ei este un chin cumplit: Ai venit aici mai inainte de vreme ca sa ne chinuiesti? (Mt 8,29). Nu suporta prezenta lui Iisus in preajma lor; nu stiu cum sa fuga mai tare din fata Lui. Cand li se ingaduie sa intre in porci, porcii insisi fug, odata cu demonii din ei, din fata Mantu itorului si se arunca in mare.
Intreg efortul lui Satan este de a-i atrage si pe oameni in caderea sa, in fuga sa dinaintea fetei lui Dumnezeu, in oroarea sa fata de prezenta lui Dumnezeu. Atras in cursa lui Satan, omul insusi devine o faptura care fuge de Dumnezeu. Cartea Facerii ne arata cum, imediat dupa caderea in pacat, protoparintii Adam si Eva s-au ascuns de fata Domnului (Fac 3,8). Atunci a inceput fuga omului din fata lui Dumnezeu, o fuga care l-a dus tot mai departe, intr-o cadere tot mai adanca si mai fara speranta.3. Demonizatii din Gadara. Cei doi oameni posedati de diavoli din Gadara sunt exemple graitoare pentru ceea ce face diavolul din om, din umanitate. Dumnezeu l-a facut pe om sa se salasluiasca in locuinta celor vii; ei ies din morminte. Dumnezeu l-a facut pe om sa fie o bucurie pentru semenii sai; ei erau cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea (Mt 8,28). Dumnezeu l-a facut pe om fiinta cuvantatoare, spre a-L chema si a-L lauda; ei isi pun darul vorbirii in slujba vrajmasului, pentru a exprima oroarea lui in fata prezentei dumnezeiesti. Cazuti in puterea celui rau, demonizatii se manifesta ca si el.
Lui Iisus i-a fost mila de acesti oameni. Cum i-a fost mila de toti demonizatii pe care i-a vindecat. El le ingaduie demonilor, la cererea lor (v. 31-32), sa intre in acea mare turma de porci, numai sa plece din cei doi oameni pe care ii chinuiau atat de cumplit. Marea multime de diavoli care-i stapanise in paralelele de la Marcu (5, 9) si de la Luca (8, 30) este vorba de o legiune a trebuit sa-si recunoasca slabiciunea si infrangerea. Sfantul Ioan Gura de Aur, cautand un raspuns la intrebarea: Pentru ce Hristos a facut ce au cerut demonii, ingaduindu-le sa intre in turma porcilor? , zice, printre altele: Ca sa cunoasca toti ca demonii nici in porci nu indraznesc sa intre daca Hristos nu le-ar ingadui (Omilii la Matei, XXVIII, 3, trad. de Pr. D. Fecioru, in vol.: Sfantul Ioan Gura de Aur, Scrieri, Partea a treia, PSB, 23, Bucuresti, 1994, p. 357).
Nu stim daca sau in ce masura cei doi erau vinovati pentru situatia ingrozitoare in care ajunsesera. Demonizarea nu este neaparat o urmare a pacatelor personale. E adevarat ca de cele mai multe ori ea este consecinta pacatelor, a neglijentei duhovnicesti. Intre crestini, victime ale demonizarii devin mai ales cei care, dupa ce au primit Sfintele Taine ale Bisericii, traiesc in contradictie cu harul primit. Se poate insa intampla ca nu o vinovatie personala sa fie cauza demonizarii, ci ca aceasta sa fie ingaduita de Dumnezeu ca un mijloc de imbunatatire a omului.4. Iisus pleaca, dar lasa un apostol. Cu totul vinovata a fost insa purtarea celorlalti locuitori ai cetatii din care proveneau demonizatii. Ei au aflat de la pazitorii porcilor tot ce se intamplase. Au aflat despre vindecarea celor doi oameni. Ii si vedeau acum pe cei vindecati, imbracati si intregi la minte (cf. Mc 5,15). Dar se vede ca, infricosati de puterea lui Iisus si, probabil, profund afectati de pierderea porcilor, gadarenii fac cu voia si cu mintea limpede ceea ce facusera mai inainte demonizatii fara voie si lipsiti de uzul ratiunii. Anume, Ii cer Domnului sa plece din hotarele lor. Nu, ei n au nevoie de Iisus! Iata ce a facut diavolul din acesti oameni! Ca pentru demonii insisi, si pentru gadareni Iisus a venit inainte de vreme. i se grabesc sa puna o cat mai mare distanta intre ei si Fiul lui Dumnezeu. O, cat de mare este caderea acestor oameni!Domnul pleaca din Gadara fara a le aduce vreun repros locuitorilor acesteia. Le asculta cererea infricosata de a pleca de la ei, deoarece misiunea Sa aici era implinita. Ii vindecase pe cei doi oameni stapiniti de duhurile cele rele, iar textele paralele din celelalte doua Evanghelii sinoptice (Mc 5,18-20; Lc 8,38-39) ne arata ca cei vindecati, sau cel putin unul dintre ei a devenit marturisitorul, apostolul (trimisul) lui Hristos, nu numai in toata cetatea sa (Lc 8,39), ci in intreaga regiune a celor zece orase de la rasarit de Marea Galileii (in Decapole , Mc 5,20). entionam aici ca la Marcu si la Luca se...
El este acum, intru toate, contrariul a ceea ce fusese la inceput: Cate daruri aduna se in el din bunatatea Creatorului, de care a fost lipsit prin nebunia lui destrabalata si voluntara! Pe cat de rau este, pe atat de bun era altadata; pe cat de invidios este, pe atat de binevoitor era altadata; dupa lacomia fara margini, dupa zgarcenia pe care o starneste la oameni, poti masura gene rozitatea lui dintai; dupa orgoliul lui, maretia pe care a primit-o de la Dumnezeu; dupa descurajarea, dupa tristetea, dupa intolerabila neliniste pe care el le starneste in om, poti aprecia fericirea lui de altadata. Caci pe cat de bun era altadata, pe atat de rau este acum (Sfantul Ioan de Cronstadt, Viata mea in Hristos, trad. din limba franceza de Diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului , Sibiu, 1995, p. 130-131).2. Ce ai cu noi, Iisuse? Evanghelia acestei Duminici arata foarte bine unde i-a dus pe demoni neascultarea lor de Creator. Fusesera odinioara in cea mai intima apropiere de Dumne zeu. Aceasta si era suprema lor bucurie. i toata nazuinta lor, plina de o dragoste nemarginita, era aceea de a fi inca si mai aproape de El, mereu mai langa Domnul . Acum insa, apropierea Domnului nu face decat sa-i ingrozeasca. Striga prin gura demonizatilor: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Venirea Dom nului intot deauna prea devreme pentru ei este un chin cumplit: Ai venit aici mai inainte de vreme ca sa ne chinuiesti? (Mt 8,29). Nu suporta prezenta lui Iisus in preajma lor; nu stiu cum sa fuga mai tare din fata Lui. Cand li se ingaduie sa intre in porci, porcii insisi fug, odata cu demonii din ei, din fata Mantu itorului si se arunca in mare.
Intreg efortul lui Satan este de a-i atrage si pe oameni in caderea sa, in fuga sa dinaintea fetei lui Dumnezeu, in oroarea sa fata de prezenta lui Dumnezeu. Atras in cursa lui Satan, omul insusi devine o faptura care fuge de Dumnezeu. Cartea Facerii ne arata cum, imediat dupa caderea in pacat, protoparintii Adam si Eva s-au ascuns de fata Domnului (Fac 3,8). Atunci a inceput fuga omului din fata lui Dumnezeu, o fuga care l-a dus tot mai departe, intr-o cadere tot mai adanca si mai fara speranta.3. Demonizatii din Gadara. Cei doi oameni posedati de diavoli din Gadara sunt exemple graitoare pentru ceea ce face diavolul din om, din umanitate. Dumnezeu l-a facut pe om sa se salasluiasca in locuinta celor vii; ei ies din morminte. Dumnezeu l-a facut pe om sa fie o bucurie pentru semenii sai; ei erau cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea (Mt 8,28). Dumnezeu l-a facut pe om fiinta cuvantatoare, spre a-L chema si a-L lauda; ei isi pun darul vorbirii in slujba vrajmasului, pentru a exprima oroarea lui in fata prezentei dumnezeiesti. Cazuti in puterea celui rau, demonizatii se manifesta ca si el.
Lui Iisus i-a fost mila de acesti oameni. Cum i-a fost mila de toti demonizatii pe care i-a vindecat. El le ingaduie demonilor, la cererea lor (v. 31-32), sa intre in acea mare turma de porci, numai sa plece din cei doi oameni pe care ii chinuiau atat de cumplit. Marea multime de diavoli care-i stapanise in paralelele de la Marcu (5, 9) si de la Luca (8, 30) este vorba de o legiune a trebuit sa-si recunoasca slabiciunea si infrangerea. Sfantul Ioan Gura de Aur, cautand un raspuns la intrebarea: Pentru ce Hristos a facut ce au cerut demonii, ingaduindu-le sa intre in turma porcilor? , zice, printre altele: Ca sa cunoasca toti ca demonii nici in porci nu indraznesc sa intre daca Hristos nu le-ar ingadui (Omilii la Matei, XXVIII, 3, trad. de Pr. D. Fecioru, in vol.: Sfantul Ioan Gura de Aur, Scrieri, Partea a treia, PSB, 23, Bucuresti, 1994, p. 357).
Nu stim daca sau in ce masura cei doi erau vinovati pentru situatia ingrozitoare in care ajunsesera. Demonizarea nu este neaparat o urmare a pacatelor personale. E adevarat ca de cele mai multe ori ea este consecinta pacatelor, a neglijentei duhovnicesti. Intre crestini, victime ale demonizarii devin mai ales cei care, dupa ce au primit Sfintele Taine ale Bisericii, traiesc in contradictie cu harul primit. Se poate insa intampla ca nu o vinovatie personala sa fie cauza demonizarii, ci ca aceasta sa fie ingaduita de Dumnezeu ca un mijloc de imbunatatire a omului.4. Iisus pleaca, dar lasa un apostol. Cu totul vinovata a fost insa purtarea celorlalti locuitori ai cetatii din care proveneau demonizatii. Ei au aflat de la pazitorii porcilor tot ce se intamplase. Au aflat despre vindecarea celor doi oameni. Ii si vedeau acum pe cei vindecati, imbracati si intregi la minte (cf. Mc 5,15). Dar se vede ca, infricosati de puterea lui Iisus si, probabil, profund afectati de pierderea porcilor, gadarenii fac cu voia si cu mintea limpede ceea ce facusera mai inainte demonizatii fara voie si lipsiti de uzul ratiunii. Anume, Ii cer Domnului sa plece din hotarele lor. Nu, ei n au nevoie de Iisus! Iata ce a facut diavolul din acesti oameni! Ca pentru demonii insisi, si pentru gadareni Iisus a venit inainte de vreme. i se grabesc sa puna o cat mai mare distanta intre ei si Fiul lui Dumnezeu. O, cat de mare este caderea acestor oameni!Domnul pleaca din Gadara fara a le aduce vreun repros locuitorilor acesteia. Le asculta cererea infricosata de a pleca de la ei, deoarece misiunea Sa aici era implinita. Ii vindecase pe cei doi oameni stapiniti de duhurile cele rele, iar textele paralele din celelalte doua Evanghelii sinoptice (Mc 5,18-20; Lc 8,38-39) ne arata ca cei vindecati, sau cel putin unul dintre ei a devenit marturisitorul, apostolul (trimisul) lui Hristos, nu numai in toata cetatea sa (Lc 8,39), ci in intreaga regiune a celor zece orase de la rasarit de Marea Galileii (in Decapole , Mc 5,20). entionam aici ca la Marcu si la Luca se...
