Sfântul Maxim Marturisitorul – Cuvânt la Adormirea Maicii Domnului
Din Viata Maicii Domnului Sfantul Maxim Marturisitorul Editura Deisis Adormirea 103. Acum prin harul ei vom vorbi despre moartea sa si despre mutarea ei din aceasta lume la imparatia vesnica; a asculta o astfel de istorie e bucuria si lumina sufletelor priete ne lui Dumnezeu. Cand Hristos, Dumnezeul nostru, a vrut sa o faca sa iasa []Din Viata Maicii Domnului Sfantul Maxim MarturisitorulEditura DeisisAdormirea103. Acum prin harul ei vom vorbi despre moartea sa si despre mutarea ei din aceasta lume la imparatia vesnica; a asculta o astfel de istorie e bucuria si lumina sufletelor priete ne lui Dumnezeu.
Cand Hristos, Dumnezeul nostru, a vrut sa o faca sa iasa din aceasta lume pe preasfanta si curata Maica Sa si sa o duca in imparatia cerurilor pentru a primi cununa vesnica a bunavoirilor si ostenelilor mai adanci decat firea, pentru a o aseza la dreapta Sa cu vesmant de aur tesut cu stralucire din felurite culori si sa o proclame Imparateasa tuturor fapturilor, sa o duca inauntrul catapetesmei si sa o faca sa locuiasca in Sfanta Sfintelor, i-a vestit dinainte slavita mutare. i i-a trimis din nou pe arhanghelul Gavriil sa-i anunte slavita mutare, ca odinioara minunata zamislire.
Arhanghelul a venit deci si a intins ramura de finic care era semnul biruintei. Ca in ziua in care iesisera cu ramuri de finic in intampinarea Fiului sau, biruitorul mortii si nimicitorul iadului, tot asa arhanghelul i-a intins Sfintei Fecioare aceasta ramura, semn al biruintei asupra patimirilor si saraciei mortii, si a spus:Fiul si Domnul tau te cheama: E ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! De aceea m-a trimis sa-ti vestesc din nou, binecuvantata intre femei! Astazi, asa cum ai umplut de bucu rie pe locuitorii pamantului, asa vei bucura ostirile ceresti prin urcarea ta, tu cea binecuvantata care ai facut sa straluceasca inca si mai mult sufletele sfintilor. Bucura-te! cum ai strigat odinioara, caci iei numele plin de har ca o cinste vesnica. Bucura-te, cea plina de har, Domnul este cu tine! Rugaciunile si cererile tale urca la Fiul tau in ceruri si potrivit cererii tale iti porunceste sa lasi aceasta lume si sa urci in salasele ceresti, si sa fii alaturi de El in viata vesnica si fara sfarsit! Cand Sfanta Nascatoare de Dumnezeu Maria a auzit aceasta, s-a umplut de bucurie si a dat ingerului raspunsul ei dintai: Iata roaba ta! fie mie si acum dupa cuvantul tau! i ingerul a plecat.104. Atunci Preabinecuvantata si slavita Nascatoare de Dumnezeu Maria s-a ridicat, si plina de bucurie s-a dus in Muntele Maslinilor, ca sa aduca Domnului in liniste si in lucrarea harului multumirea si cererile pentru sine si pentru lumea intreaga.
Urcandu-se in munte, si-a inaltat mainile si si-a inchinat rugaciunile si multumirile lui Hristos, Fiul sau.
Atunci s-a intamplat mare minune, pe care au stiut-o cei ce s-au invrednicit de o astfel de cunostinta, si acest lucru a ajuns prin ei pana la noi.
In timp ce se ruga si isi aducea cere rea ei Domnului intr-o inchinare, toti pomii ce se aflau acolo s-au inchinat pana la pamant cinstind-o.
Cand si-a sfarsit ru gaciunea si multumirea, coplesita de Domnul, s-a intors in Sion si de indata Domnul l-a trimis pe Ioan Evanghelistul si Teologul pe un nor, caci Sfanta Fecioara dorea sa-l vada, in trucat Domnul ii daduse porunca infierii.
Cea binecuvantata intre femei l-a vazut si s-a bucurat inca si mai mult, si a po runcit rugaciunea. i Sfanta Imparateasa s-a rugat, iar dupa rugaciune, l-a instiintat pe Ioan si pe celelalte fecioare ce se aflau acolo, prin vestea primita de la inger cu privire la mutarea ei, si le-a aratat ramura de finic pe care i-o adusese ingerul.
A poruncit sa pregateasca casa, sa aprinda candelele si catuia cu tamaie, caci ea si-a impodobit casa ca o camara de nunta ca sa-L primeasca pe Mirele Cel nemuritor, Fiul ei mult milostiv, caci Il astepta cu o nadejde neclintita.
Cand acestea au fost savarsite, ea a facut cunoscut tovaraselor si cunostin telor ei taina mutarii ei, iar ele s-au adunat la ea. Plangeau si se tanguiau de despartirea sa de ei, caci dupa Dumnezeu pe ea o aveau drept nadejde si ajutor.105. Or, sora lor, Imparateasa si Maica Domnului ii mangaia pe unul cate unul si pe toti impreuna, le-a dat o sa lutare miscatoare si le-a spus: Bucurati-va, copii binecuvantati, si nu faceti din mutarea mea pricina de doliu, ci umpleti-va de bucurie si mai mare, caci aceasta vine pentru bucuria vesnica, si harul si mila Domnului sa fie cu voi pururea! Apoi a privit la Ioan Evanghelistul si i-a spus sa dea cele doua vesminte ale sale celor doua vaduve care o slujeau.
Ea le-a descoperit tainele saraciei si blandetii ei, adevarate preinchipuiri. Dupa aceasta, a randuit si a poruncit cum anume sa fie imbalsamat si unde sa fie pastrat trupul ei preasfant si preacurat. i astfel, el a asezat-o pe slavita Maica a lui Hristos in si criul ei, acest culcus ce pana atunci noapte de noapte fusese scaldat de lacrimile ochilor ei pentru dragostea Fiului sau Hristos, si fusese luminat de rugaciunile si cererile ei. i din nou ea a cerut sa se aprinda sfesnicele. i credinciosii stransi acolo suspinau din nou inca si mai mult pentru ca au aflat de mutarea Sfintei Fecioare, Maica lor. Cadeau la picioarele ei si o rugau sa nu-i lase orfani, iar daca pleca din aceasta lume, sa-i insoteasca cu harul si mijlocirile ei.106. Atunci Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si-a deschis gura ei nestricacioasa si preacurata, si le-a spus:Voia Fiului si Dumnezeului meu sa fie cu mine, El este Dumnezeul meu, si Il slavesc si inalt pe Dumnezeul parintilor mei. El este Fiul meu nascut din mine dupa trup, dar Tatal Sau e Dumnezeu, Ziditorul Maicii Sale.
De aceea, doresc sa ma duc la El, Cel ce daruie tuturor fiinta si viata. i cand ma voi duce la El, nu voi inceta sa ma rog si sa mijlocesc pentru voi si pentru toti crestinii si pentru lumea intreaga, ca Cel ce o judeca in milostivirea Sa sa se milostiveasca de toti credinciosii si sa-i intareasca si sa-i duca pe calea vietii si sa-i intoarca pe necredinciosi si sa-i faca pe toti o singura turma a Bunului Pastor care si-a dat sufletul sau pentru oile sale si le cunoaste, si ai sai il cunosc! In timp ce binecuvantata Maica a lui Hristos vorbea asa, si ii binecuvanta, de indata s-a auzit glasul unui tunet puternic si un nor cu adiere pasnica. i iata ca din norul stralucitor au cazut ca niste picaturi de roua inmiresmata sfintii ucenici si Apostoli ai lui Hristos care fusesera adunati de la marginile pamantului in fata casei Preasfintei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu.
Evanghelistul si Teologul Ioan i-a primit si i-a salutat in liniste si i-a adus la sfanta si fericita Fecioara. Nu erau numai Cei Doisprezece, ci si multi altii din numerosii lor ucenici alesi si facuti vrednici de cinstea apostoliei, cum ne spune marele Dionsie Areopagitul in Scrisoarea sa catre Timotei, ca el insusi Dionsie si Timotei si Ierotei si alti prie teni au venit acolo impreuna cu Apostolii la moartea Imparatesei. Au intrat inaintea ei si au salutat-o cu frica si respect.107. Dar Fericita si Preasfanta i-a binecuvantat si i-a in stiintat de plecarea ei din aceasta lume. Ea le-a povestit si moartea ce ii fusese talcuita de catre inger si le-a aratat semnul mortii ei, ramura de finic data ei de capetenia ingerilor, i-a mangaiat si i-a binecuvantat.
I-a intarit si incurajat in savarsirea propovaduirii celei bune. I-a salutat pe Petru si pe Pavel si pe toti ceilalti si le-a spus:Bucurati-va, copii, tovarasi si uce nici ai Fiului si Dumnezeului meu. Fericiti sunteti voi care ati fost socotiti vrednici sa fiti ucenicii milostivului si slavitului Domn si Invatator, si El v-a incredintat slujirea atator taine si v-a ales pentru a avea partasie la prigoanele si patima Sa, pentru a va face vrednici sa fiti uniti cu slava si imparatia Sa, dupa cum v-a fagaduit si v-a poruncit Insusi Domnul slavei! Le-a rostit apoi o binecuvantare si o astfel de invatatura pe masura slavei ei si a poruncit randuiala imbalsamarii si ingroparii sale, si-a ridicat mainile si a inceput sa multumeasca Domnului si sa spuna:Te binecuvantez, Imparate si Fiule Cel Unul al Tatalui Celui fara de inceput, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, care ai socotit bun sa placi Tatalui printre-o nema surata iubire de oameni si sa Te intrupezi din mine, roaba Ta, cu ajutorul Duhului Sfant!Te binecuvantez pe Tine, Datatorule a toata binecuvan tarea, si pe Tine Cel ce reversi lumina!Te binecuvantez pe Tine, Pricina a toata viata de bine si pace, care ne-ai adus cunoasterea Ta si a Tatalui Tau Cel fara de inceput si a Duhului Sfant Celui impreuna vesnic si de via ta facator!Te binecuvantez pe Tine, Care ai binevoit sa salasluiesti in pantecele meu mai inalt decat cuvantul!Te binecuvantez pe Tine, Care ai iubit atat de mult firea omeneasca, incat ai indurat pentru noi rastignirea si moartea, iar prin Invierea Ta ai inviat firea noastra din adancurile ia dului si ai adus-o la cer si ai slavit-o cu o slava neinchipuita!Te binecuvantez si laud cuvintele Tale, pe care ni le-ai dat cu adevarat, si cred in implinirea tuturor cuvintelor care ne-au fost spuse! 108. Cand Sfanta si Preabinecuvantata Nascatoare de Dumnezeu a tacut dupa lauda si rugaciunea ei, Sfintii Apostoli au inceput sa vorbeasca la porunca Duhului Sfant si au laudat si slavit fiecare dupa puterea sa si dupa cum ii dadea Duhul Sfant.
Au laudat si au inaltat; nemasurata bunatate a puterii dumnezeiesti si prin teologia lor minunata au cantat corul slavitei Maici a lui Hristos, cum spune Sfantul Dionisie, mai sus-pomenit, in capitolul in care arata care e puterea ru gaciunii, si teologia scrisa cu hotarare de fericitul Ierotei.
Cuvantul sau catre Timotei pomeneste in capitolul sau adunarea Sfintilor Apostoli la moartea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si cum prin porunca si harul Duhului Sfant fieca re a rostit elogiul si lauda nemasuratei puteri si bunatati a lui Hristos Dumnezeul nostru, care a socotit bun sa vina pe pamant fara a se desparti de sanul Tatalui Sau si sa se intrupeze din Fecioara neprihanita, El care a plecat cerurile si S-a pogorat, a gasit-o pe Sfanta si Preavestita Maria supusa si mai adanca decat intreaga fire a oamenilor si a binevoit sa locu-iasca intru ea, si din ea a imbracat firea omeneasca, si S-a milostivit si a mantuit firea oamenilor prin slavita si negraita Sa providenta, har si slava, in bunatatea si milostivirea Sa nemasurate. i iata ce sta scris in cuvantul fericitului Dionisie: iti voi povesti apoi tot cuvantul teologiei pe care Sfintii Apostoli si capeteniile preotilor nostri l-au rostit, caci e mai presus de orice cuvant, cum o stii tu insuti frate Timotei. i tot ce a spus apoi marilor Apostoli fericitul Ierotei, filozoful si ucenicul marelui Pavel, Apostol prin harul Duhului Sfant, lauda lui Hristos Dumnezeu, si cantul si slava Maicii Sale preacurate si fericite, cum o stiau apostolii si teologii insisi: Duhul Sfant a deschis gura Sa ca sa rosteasca asemenea cu vinte de preamarire .
Dupa aceasta, din nou, Sfanta Nascatoare de Dumnezeu i-a binecuvantat si inima sa s-a umplut de o mangaiere dumnezeiasca.109. i iata ca s-a intamplat mareata si minunata venire a lui Hristos, Dumnezeul si Fiul ei, si impreuna cu El au venit ostirile nenumarate ale ingerilor si arhanghelilor si alte ostiri ale serafimilor, heruvimilor, scaunelor; toti stateau cu frica inaintea Domnului, caci unde va fi imparatul acolo il vor in soti si ostirile.
Sfanta Fecioara stia toate acestea inca de la inceput si astepta cu nadejde tare. De aceea spunea: Cred ca se vor implini toate cuvintele spuse mie. Dupa care Sfintii Apostoli au vazut la fel de limpede, fiecare a vazut slava dupa puterea sa. i venirea de acum a Domnului era mai mareata sin mai infricosatoare decat cea dintai, caci S-a aratat mai stralucitor decat fulgerul si decat Schimbarea la Fata lucrata pe Tabor, desi a fost mai putin decat slava Sa fireasca, caci ea e nepatrunsa si nevazuta.
Atunci Apostolii au tremurat si au cazut la pamant ca niste morti; iar Domnul le-a spus: Pace voua!, cum le-a spus odinioara cand a intrat prin usile incuiate, caci erau in aceeasi casa a lui Ioan adunati tot acolo, atunci de frica iudeilor, iar acum pentru moartea Maicii Domnului.
Cand Apostolii au auzit glasul dulce si dorit al Domnului, au fost inviorati si intariti la suflet si la trup, si au inceput sa priveasca cu evlavie stralucirea slavei si fata Sa dumnezeiesc de fru moasa.
Iar Preasfanta, Preacurata si Preabinecuvantata Maica a lui Hristos s-a umplut de bucurie, si fata sa stralucea de stralucirea slavei dumnezeiesti. i ea vedea cu frica si evlavie slava si stralucirea ce scanteiau din Imparatul si Fiul ei Iisus Hristos, si a slavit inca si mai mult Dumnezeirea Sa, s-a rugat pentru Apostoli si pentru toti cei ce se gaseau acolo.
A cerut mijlocire pentru toti credinciosii oriunde erau ei, pentru lu mea intreaga si pentru tot sufletul care cheama pe Domnul si isi aduce aminte de numele Maicii Sale, oriunde l-ar pomeni, ea a cerut sa se reverse acolo binecuvantarea.
Atunci, din nou, Sfanta Fecioara Maria a privit si vazut slava Fiului ei pe care nici o limba omeneasca nu o poate talcui.110. i a spus:Binecuvanteaza-ma, Doamne, cu dreapta Ta si binecuvanteaza pe toti cei ce Te slavesc si pomenesc Numele Tau si Iti aduc toate rugaciunile si cererile lor! Atunci Domnul a intins dreapta Sa, a binecuvantat-o pe Maica Sa si i-a zis:Fericita fii si sa se bucure inima ta, binecuvantata intre femei, Marie, caci tot harul si tot darul ti-a fost dat de catre Tatal Meu din ceruri, si, de aceea, tot sufletul ce va chema numele tau cu sfintenie nu va fi lepadat, ci va afla milostivire si mangaiere in aceasta viata si in veacul viitor. Iar tu, intra in salasurile cele vesnice cu pace, bucurie si in comorile nesfarsite ale Tatalui Meu, ca sa vezi slava Mea si sa te bucuri prin harul Duhului Sfant! i, de indata, la porunca Domnului, ingerii au inceput sa laude cu voce dulce, cu glas auzit si dorit, iar Sfintii Apostoli s-au inchinat in Duhul Sfant si laudau cu lauda ingereasca. i asa, Preasfanta Maica a Domnului si-a incredintat fericitul si curatul ei suflet Domnului, Imparatului si Fiului ei, si a adormit un somn dulce si mult dorit.
Asa cum a ocolit durerile nasterii cu o nastere negraita, tot astfel nici durerile mortii n-au atins-o in vremea mortii sale, caci Imparatul si Domnul firilor a fost si atunci si acum stramutatorul firilor.
Multimile ingerilor si-au intins mainile lor nevazute la trecerea sufletului ei sfant. Casa si im prejurimile s-au umplut cu o mireasma negraita. Iar deasupra trupului ei sfant plutea o lumina nevazuta de ochi. i asa, In vatatorul si ucenicii, cerul si pamantul au condus-o pe Sfanta Fecioara, Invatatorul si Domnul milostiv si slavit a dus sfantul suflet ai Maicii Sale preacurate in ceruri, iar ucenicii au asezat trupul ei neprihanit pe pamant pentru a-l unge cu mi resme si a-l duce acolo unde ea voia, si dupa putina vreme, pentru a fi dus in rai sau in locul pe care l-ar voi Fiul si Dumnezeu ei.
Apostolii au scos sicriul pe care era culcat trupul cel mai desavarsit decat bolta cereasca al Sfintei Nascatoare de Dumnezeu.
L-au cinstit cu laude si cantari, l-au sarutat cu frica si cutremur, si-au aratat nu numai credinta si dragostea lor, dar erau siguri ca dobandesc har si mare folos daca fapta urma credintei.111. De indata insa ce s-a auzit de moartea Sfintei Imparatesc, toti bolnavii si neputinciosii s-au strans acolo.
Atunci ochii orbilor s-au deschis, urechile surzilor s-au destupat, ologii s-au ridicat ca sa mearga, demonii au fost alungati si toata suferinta si boala s-au vindecat. Vazduhurile si cerurile cerurilor se sfintisera prin inaltarea sufletului sfant, iar pamantul se facuse cinstit cu sfintire prin trupul ei neprihanit.
Atunci Apostolii l-au indemnat pe fericitul Petru sa rosteasca rugaciunea imbalsamarii. Petru i-a silit pe Pavel si Ioan sa se roage. Ei insa n-au ascultat, ci s-au inchinat inaintea lui ca inaintea capeteniei Apostolilor.
Fericitul Petru a ascultat cuvintelor lor cum se cuvenea in ceasul tainei. S-a rugat si de indata au infasat in fasii sfinte si au uns trupul ce cuprinsese pe Cel Necuprins, pe Imparatul si Ziditorul celor vazute si nevazute, si l-au asezat pe sicriu. i din nou Petru a inceput o lauda si toata multimea Apostolilor a raspuns, si puterile ce-rurile psalmodiau nevazut impreuna cu ei, iar din pricina lampilor, sfesnicelor si catuilor, aerul stralucea inmiresmat.
Apoi Sfintii Apostoli au ridicat pe umeri sicriul cinstit si, la porunca Duhului Sfant, au plecat in tarina Ghetimanilor, cum le fusese poruncit dinainte de Sfanta Nascatoare de Dumnezeu.
Ingerii mergeau inainte, strajuiau de jur imprejur si incheiau mersul picioarelor lor. Apostolii psalmodiau si toti credinciosii o conduceau cu credinta.
Convoiul Fericitei si Preamaritei era slavit si solemn.
Toti neputinciosii si bolnavii erau vindecati, si nu erau doar saizeci de voinici, viteji falnici din Israel in jurul lecticii imparatului, cum spune Scriptura, ci in chip vazut numerosii apostoli si urmatorii lor si toti credinci osii, iar in chip nevazut nenumaratele puteri ale ingerilor.112. Atunci, potrivnicul si vrajmasul adevarului n-a putut sa nu-si mai arate inca o data neobrazarea.
A imboldit din nou pe ticalosii iudei la pizma si atac, caci atunci cand au va zut slavitul convoi al cinstitei Maici a lui Hristos si numarul Sfintilor Apostoli si al credinciosilor care il urmau, si nenumaratele minuni ce aveau loc prin harul Sfintei Imparatese, si au auzit glasul laudelor dumnezeiesti de frumoase, ticaloasa pizma a navalit asupra poporului nechibzuit si neintelept, al neamului care cugeta pierzania, la care nu este cunostinta ca odinioara cand multimile copiilor nevinovati mergeau inainte lui Hristos Im paratul a toate cu ramuri definic si spuneau: Osana, binecuvantat cel ce vine in numele Domnului, Dumnezeului Israel.
Atunci capeteniile preotilor necredinciosi si carturarii erau furiosi si combateau cu pizma ticaloasa pe milostivul daruitor a toate pentru a-L osandi la moarte si inca la moarte pe cruce. i acum, in con voiul Maicii Sale slavite si neprihanite, ei s-au adunat la lupta pentru a rasturna campia armonioasa si impodobita a Apos tolilor si credinciosilor, si cu strigate necuviincioase au pornit sa nimiceasca adunarea dumnezeiasca.113. Atunci unul dintre necredinciosi cu statura mai inalta decat ceilalti, ticalos si nerusinat, a despicat cu indrazneala poporul credinciosilor ce urma chivotul sfinteniei. A ajuns la Sfintii Apostoli ce purtau comoara cereasca ce cuprinsese pe Cel Necuprins si firea cea necuprinsa, si-a intins mainile sale necurate si a apucat sicriul pe care odihnea trupul neprihanit al Preabinecuvantatei Imparatese, inaintea caruia tremurau chiar si ingerii, si chiar si heruvimii il priveau cu evlavie.
Cutezatorul si smintitul a apucat sicriul ca sa-l arunce la pamant. O, tu, suflet de fiara? Vant nesabuit!Dar de indata a vazut dreapta rasplatire a faptelor sale, caci tocmai in clipa in care mainile sale atingeau sicriul sfant, amandoua i-au fost taiate din umeri cand a indraznit sa se apropie de ceea ce nu era vrednic sa urmareasca nici macar cu ochii.
Mania lui Dumne zeu s-a abatut asupra lui si el striga si urla. Plans si deznadejde au cazut asupra lui ca si asupra celorlalti iudei ce se aduna sera impreuna cu el. Mania indignarii venise din mana ingerului furios. Ei s-au retras si au fost rusinati, si ingerul Domnului i-a urmarit.
Aceasta minune a avut loc pentru rusinarea iudeilor si a-i face sa se teama, dar pentru credinciosi a fost mai mult pricina de mandrie si slava. Iar cel care mai intai a fost cuprins de o nebunie extrema si a fost numarat cu ata catorii si hulitorii lui Dumnezeu, cand a fost lovit dupa fapta sa, s-a rusinat, a cugetat si si-a schimbat dispretul sau in credinta, iar pizma sa ticaloasa in frica si zdrobire de inima, iar marturiile mincinoase si hulele sale in cainta si in rugaciune. Nu mai avea maini ca sa le inalte la rugaciune, ci cu lacrimii arzatoare si cu glas indurerat chema pe Fecioara sfanta si cerea milostivirea ei.114. Or, Cel care este pricina a toate este si pricina orica rei bucurii, n-a socotit bun sa aduca asupra celui vinovat suferinte, dureri, lacrimi si chinuri vesnice, ci doar o scurta va tamare trupeasca.
El ii vindeca pe cei raniti fara vindecare in sufletul lor si ii face vrednici sa se faca crestini si sa fie numiti fii ai lui Dumnezeu prin harul botezului. Apoi, i-a vindecat cu milostivire rana mainilor sale, caci atunci cand iudeul pe drept lovit si-a recunoscut greseala, a inceput sa se caiasca si sa cea ra cu lacrimi arzatoare si a chemat cu durere numele lui Hristos si al Sfintei Sale Maici Maria.
Sfantul Apostol Petru a dat porunca de a opri sicriul sfant si au strigat chemand cu rugaciuni si cereri pe Nascatoarea de Dumnezeu, si au adus inaintea ei pe vinovatul ranit, zdrobit de cainta prin sangele varsat si udat cu lacrimile ochilor sai.
Atunci, el a atins...
Cand Hristos, Dumnezeul nostru, a vrut sa o faca sa iasa din aceasta lume pe preasfanta si curata Maica Sa si sa o duca in imparatia cerurilor pentru a primi cununa vesnica a bunavoirilor si ostenelilor mai adanci decat firea, pentru a o aseza la dreapta Sa cu vesmant de aur tesut cu stralucire din felurite culori si sa o proclame Imparateasa tuturor fapturilor, sa o duca inauntrul catapetesmei si sa o faca sa locuiasca in Sfanta Sfintelor, i-a vestit dinainte slavita mutare. i i-a trimis din nou pe arhanghelul Gavriil sa-i anunte slavita mutare, ca odinioara minunata zamislire.
Arhanghelul a venit deci si a intins ramura de finic care era semnul biruintei. Ca in ziua in care iesisera cu ramuri de finic in intampinarea Fiului sau, biruitorul mortii si nimicitorul iadului, tot asa arhanghelul i-a intins Sfintei Fecioare aceasta ramura, semn al biruintei asupra patimirilor si saraciei mortii, si a spus:Fiul si Domnul tau te cheama: E ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! De aceea m-a trimis sa-ti vestesc din nou, binecuvantata intre femei! Astazi, asa cum ai umplut de bucu rie pe locuitorii pamantului, asa vei bucura ostirile ceresti prin urcarea ta, tu cea binecuvantata care ai facut sa straluceasca inca si mai mult sufletele sfintilor. Bucura-te! cum ai strigat odinioara, caci iei numele plin de har ca o cinste vesnica. Bucura-te, cea plina de har, Domnul este cu tine! Rugaciunile si cererile tale urca la Fiul tau in ceruri si potrivit cererii tale iti porunceste sa lasi aceasta lume si sa urci in salasele ceresti, si sa fii alaturi de El in viata vesnica si fara sfarsit! Cand Sfanta Nascatoare de Dumnezeu Maria a auzit aceasta, s-a umplut de bucurie si a dat ingerului raspunsul ei dintai: Iata roaba ta! fie mie si acum dupa cuvantul tau! i ingerul a plecat.104. Atunci Preabinecuvantata si slavita Nascatoare de Dumnezeu Maria s-a ridicat, si plina de bucurie s-a dus in Muntele Maslinilor, ca sa aduca Domnului in liniste si in lucrarea harului multumirea si cererile pentru sine si pentru lumea intreaga.
Urcandu-se in munte, si-a inaltat mainile si si-a inchinat rugaciunile si multumirile lui Hristos, Fiul sau.
Atunci s-a intamplat mare minune, pe care au stiut-o cei ce s-au invrednicit de o astfel de cunostinta, si acest lucru a ajuns prin ei pana la noi.
In timp ce se ruga si isi aducea cere rea ei Domnului intr-o inchinare, toti pomii ce se aflau acolo s-au inchinat pana la pamant cinstind-o.
Cand si-a sfarsit ru gaciunea si multumirea, coplesita de Domnul, s-a intors in Sion si de indata Domnul l-a trimis pe Ioan Evanghelistul si Teologul pe un nor, caci Sfanta Fecioara dorea sa-l vada, in trucat Domnul ii daduse porunca infierii.
Cea binecuvantata intre femei l-a vazut si s-a bucurat inca si mai mult, si a po runcit rugaciunea. i Sfanta Imparateasa s-a rugat, iar dupa rugaciune, l-a instiintat pe Ioan si pe celelalte fecioare ce se aflau acolo, prin vestea primita de la inger cu privire la mutarea ei, si le-a aratat ramura de finic pe care i-o adusese ingerul.
A poruncit sa pregateasca casa, sa aprinda candelele si catuia cu tamaie, caci ea si-a impodobit casa ca o camara de nunta ca sa-L primeasca pe Mirele Cel nemuritor, Fiul ei mult milostiv, caci Il astepta cu o nadejde neclintita.
Cand acestea au fost savarsite, ea a facut cunoscut tovaraselor si cunostin telor ei taina mutarii ei, iar ele s-au adunat la ea. Plangeau si se tanguiau de despartirea sa de ei, caci dupa Dumnezeu pe ea o aveau drept nadejde si ajutor.105. Or, sora lor, Imparateasa si Maica Domnului ii mangaia pe unul cate unul si pe toti impreuna, le-a dat o sa lutare miscatoare si le-a spus: Bucurati-va, copii binecuvantati, si nu faceti din mutarea mea pricina de doliu, ci umpleti-va de bucurie si mai mare, caci aceasta vine pentru bucuria vesnica, si harul si mila Domnului sa fie cu voi pururea! Apoi a privit la Ioan Evanghelistul si i-a spus sa dea cele doua vesminte ale sale celor doua vaduve care o slujeau.
Ea le-a descoperit tainele saraciei si blandetii ei, adevarate preinchipuiri. Dupa aceasta, a randuit si a poruncit cum anume sa fie imbalsamat si unde sa fie pastrat trupul ei preasfant si preacurat. i astfel, el a asezat-o pe slavita Maica a lui Hristos in si criul ei, acest culcus ce pana atunci noapte de noapte fusese scaldat de lacrimile ochilor ei pentru dragostea Fiului sau Hristos, si fusese luminat de rugaciunile si cererile ei. i din nou ea a cerut sa se aprinda sfesnicele. i credinciosii stransi acolo suspinau din nou inca si mai mult pentru ca au aflat de mutarea Sfintei Fecioare, Maica lor. Cadeau la picioarele ei si o rugau sa nu-i lase orfani, iar daca pleca din aceasta lume, sa-i insoteasca cu harul si mijlocirile ei.106. Atunci Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si-a deschis gura ei nestricacioasa si preacurata, si le-a spus:Voia Fiului si Dumnezeului meu sa fie cu mine, El este Dumnezeul meu, si Il slavesc si inalt pe Dumnezeul parintilor mei. El este Fiul meu nascut din mine dupa trup, dar Tatal Sau e Dumnezeu, Ziditorul Maicii Sale.
De aceea, doresc sa ma duc la El, Cel ce daruie tuturor fiinta si viata. i cand ma voi duce la El, nu voi inceta sa ma rog si sa mijlocesc pentru voi si pentru toti crestinii si pentru lumea intreaga, ca Cel ce o judeca in milostivirea Sa sa se milostiveasca de toti credinciosii si sa-i intareasca si sa-i duca pe calea vietii si sa-i intoarca pe necredinciosi si sa-i faca pe toti o singura turma a Bunului Pastor care si-a dat sufletul sau pentru oile sale si le cunoaste, si ai sai il cunosc! In timp ce binecuvantata Maica a lui Hristos vorbea asa, si ii binecuvanta, de indata s-a auzit glasul unui tunet puternic si un nor cu adiere pasnica. i iata ca din norul stralucitor au cazut ca niste picaturi de roua inmiresmata sfintii ucenici si Apostoli ai lui Hristos care fusesera adunati de la marginile pamantului in fata casei Preasfintei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu.
Evanghelistul si Teologul Ioan i-a primit si i-a salutat in liniste si i-a adus la sfanta si fericita Fecioara. Nu erau numai Cei Doisprezece, ci si multi altii din numerosii lor ucenici alesi si facuti vrednici de cinstea apostoliei, cum ne spune marele Dionsie Areopagitul in Scrisoarea sa catre Timotei, ca el insusi Dionsie si Timotei si Ierotei si alti prie teni au venit acolo impreuna cu Apostolii la moartea Imparatesei. Au intrat inaintea ei si au salutat-o cu frica si respect.107. Dar Fericita si Preasfanta i-a binecuvantat si i-a in stiintat de plecarea ei din aceasta lume. Ea le-a povestit si moartea ce ii fusese talcuita de catre inger si le-a aratat semnul mortii ei, ramura de finic data ei de capetenia ingerilor, i-a mangaiat si i-a binecuvantat.
I-a intarit si incurajat in savarsirea propovaduirii celei bune. I-a salutat pe Petru si pe Pavel si pe toti ceilalti si le-a spus:Bucurati-va, copii, tovarasi si uce nici ai Fiului si Dumnezeului meu. Fericiti sunteti voi care ati fost socotiti vrednici sa fiti ucenicii milostivului si slavitului Domn si Invatator, si El v-a incredintat slujirea atator taine si v-a ales pentru a avea partasie la prigoanele si patima Sa, pentru a va face vrednici sa fiti uniti cu slava si imparatia Sa, dupa cum v-a fagaduit si v-a poruncit Insusi Domnul slavei! Le-a rostit apoi o binecuvantare si o astfel de invatatura pe masura slavei ei si a poruncit randuiala imbalsamarii si ingroparii sale, si-a ridicat mainile si a inceput sa multumeasca Domnului si sa spuna:Te binecuvantez, Imparate si Fiule Cel Unul al Tatalui Celui fara de inceput, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, care ai socotit bun sa placi Tatalui printre-o nema surata iubire de oameni si sa Te intrupezi din mine, roaba Ta, cu ajutorul Duhului Sfant!Te binecuvantez pe Tine, Datatorule a toata binecuvan tarea, si pe Tine Cel ce reversi lumina!Te binecuvantez pe Tine, Pricina a toata viata de bine si pace, care ne-ai adus cunoasterea Ta si a Tatalui Tau Cel fara de inceput si a Duhului Sfant Celui impreuna vesnic si de via ta facator!Te binecuvantez pe Tine, Care ai binevoit sa salasluiesti in pantecele meu mai inalt decat cuvantul!Te binecuvantez pe Tine, Care ai iubit atat de mult firea omeneasca, incat ai indurat pentru noi rastignirea si moartea, iar prin Invierea Ta ai inviat firea noastra din adancurile ia dului si ai adus-o la cer si ai slavit-o cu o slava neinchipuita!Te binecuvantez si laud cuvintele Tale, pe care ni le-ai dat cu adevarat, si cred in implinirea tuturor cuvintelor care ne-au fost spuse! 108. Cand Sfanta si Preabinecuvantata Nascatoare de Dumnezeu a tacut dupa lauda si rugaciunea ei, Sfintii Apostoli au inceput sa vorbeasca la porunca Duhului Sfant si au laudat si slavit fiecare dupa puterea sa si dupa cum ii dadea Duhul Sfant.
Au laudat si au inaltat; nemasurata bunatate a puterii dumnezeiesti si prin teologia lor minunata au cantat corul slavitei Maici a lui Hristos, cum spune Sfantul Dionisie, mai sus-pomenit, in capitolul in care arata care e puterea ru gaciunii, si teologia scrisa cu hotarare de fericitul Ierotei.
Cuvantul sau catre Timotei pomeneste in capitolul sau adunarea Sfintilor Apostoli la moartea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si cum prin porunca si harul Duhului Sfant fieca re a rostit elogiul si lauda nemasuratei puteri si bunatati a lui Hristos Dumnezeul nostru, care a socotit bun sa vina pe pamant fara a se desparti de sanul Tatalui Sau si sa se intrupeze din Fecioara neprihanita, El care a plecat cerurile si S-a pogorat, a gasit-o pe Sfanta si Preavestita Maria supusa si mai adanca decat intreaga fire a oamenilor si a binevoit sa locu-iasca intru ea, si din ea a imbracat firea omeneasca, si S-a milostivit si a mantuit firea oamenilor prin slavita si negraita Sa providenta, har si slava, in bunatatea si milostivirea Sa nemasurate. i iata ce sta scris in cuvantul fericitului Dionisie: iti voi povesti apoi tot cuvantul teologiei pe care Sfintii Apostoli si capeteniile preotilor nostri l-au rostit, caci e mai presus de orice cuvant, cum o stii tu insuti frate Timotei. i tot ce a spus apoi marilor Apostoli fericitul Ierotei, filozoful si ucenicul marelui Pavel, Apostol prin harul Duhului Sfant, lauda lui Hristos Dumnezeu, si cantul si slava Maicii Sale preacurate si fericite, cum o stiau apostolii si teologii insisi: Duhul Sfant a deschis gura Sa ca sa rosteasca asemenea cu vinte de preamarire .
Dupa aceasta, din nou, Sfanta Nascatoare de Dumnezeu i-a binecuvantat si inima sa s-a umplut de o mangaiere dumnezeiasca.109. i iata ca s-a intamplat mareata si minunata venire a lui Hristos, Dumnezeul si Fiul ei, si impreuna cu El au venit ostirile nenumarate ale ingerilor si arhanghelilor si alte ostiri ale serafimilor, heruvimilor, scaunelor; toti stateau cu frica inaintea Domnului, caci unde va fi imparatul acolo il vor in soti si ostirile.
Sfanta Fecioara stia toate acestea inca de la inceput si astepta cu nadejde tare. De aceea spunea: Cred ca se vor implini toate cuvintele spuse mie. Dupa care Sfintii Apostoli au vazut la fel de limpede, fiecare a vazut slava dupa puterea sa. i venirea de acum a Domnului era mai mareata sin mai infricosatoare decat cea dintai, caci S-a aratat mai stralucitor decat fulgerul si decat Schimbarea la Fata lucrata pe Tabor, desi a fost mai putin decat slava Sa fireasca, caci ea e nepatrunsa si nevazuta.
Atunci Apostolii au tremurat si au cazut la pamant ca niste morti; iar Domnul le-a spus: Pace voua!, cum le-a spus odinioara cand a intrat prin usile incuiate, caci erau in aceeasi casa a lui Ioan adunati tot acolo, atunci de frica iudeilor, iar acum pentru moartea Maicii Domnului.
Cand Apostolii au auzit glasul dulce si dorit al Domnului, au fost inviorati si intariti la suflet si la trup, si au inceput sa priveasca cu evlavie stralucirea slavei si fata Sa dumnezeiesc de fru moasa.
Iar Preasfanta, Preacurata si Preabinecuvantata Maica a lui Hristos s-a umplut de bucurie, si fata sa stralucea de stralucirea slavei dumnezeiesti. i ea vedea cu frica si evlavie slava si stralucirea ce scanteiau din Imparatul si Fiul ei Iisus Hristos, si a slavit inca si mai mult Dumnezeirea Sa, s-a rugat pentru Apostoli si pentru toti cei ce se gaseau acolo.
A cerut mijlocire pentru toti credinciosii oriunde erau ei, pentru lu mea intreaga si pentru tot sufletul care cheama pe Domnul si isi aduce aminte de numele Maicii Sale, oriunde l-ar pomeni, ea a cerut sa se reverse acolo binecuvantarea.
Atunci, din nou, Sfanta Fecioara Maria a privit si vazut slava Fiului ei pe care nici o limba omeneasca nu o poate talcui.110. i a spus:Binecuvanteaza-ma, Doamne, cu dreapta Ta si binecuvanteaza pe toti cei ce Te slavesc si pomenesc Numele Tau si Iti aduc toate rugaciunile si cererile lor! Atunci Domnul a intins dreapta Sa, a binecuvantat-o pe Maica Sa si i-a zis:Fericita fii si sa se bucure inima ta, binecuvantata intre femei, Marie, caci tot harul si tot darul ti-a fost dat de catre Tatal Meu din ceruri, si, de aceea, tot sufletul ce va chema numele tau cu sfintenie nu va fi lepadat, ci va afla milostivire si mangaiere in aceasta viata si in veacul viitor. Iar tu, intra in salasurile cele vesnice cu pace, bucurie si in comorile nesfarsite ale Tatalui Meu, ca sa vezi slava Mea si sa te bucuri prin harul Duhului Sfant! i, de indata, la porunca Domnului, ingerii au inceput sa laude cu voce dulce, cu glas auzit si dorit, iar Sfintii Apostoli s-au inchinat in Duhul Sfant si laudau cu lauda ingereasca. i asa, Preasfanta Maica a Domnului si-a incredintat fericitul si curatul ei suflet Domnului, Imparatului si Fiului ei, si a adormit un somn dulce si mult dorit.
Asa cum a ocolit durerile nasterii cu o nastere negraita, tot astfel nici durerile mortii n-au atins-o in vremea mortii sale, caci Imparatul si Domnul firilor a fost si atunci si acum stramutatorul firilor.
Multimile ingerilor si-au intins mainile lor nevazute la trecerea sufletului ei sfant. Casa si im prejurimile s-au umplut cu o mireasma negraita. Iar deasupra trupului ei sfant plutea o lumina nevazuta de ochi. i asa, In vatatorul si ucenicii, cerul si pamantul au condus-o pe Sfanta Fecioara, Invatatorul si Domnul milostiv si slavit a dus sfantul suflet ai Maicii Sale preacurate in ceruri, iar ucenicii au asezat trupul ei neprihanit pe pamant pentru a-l unge cu mi resme si a-l duce acolo unde ea voia, si dupa putina vreme, pentru a fi dus in rai sau in locul pe care l-ar voi Fiul si Dumnezeu ei.
Apostolii au scos sicriul pe care era culcat trupul cel mai desavarsit decat bolta cereasca al Sfintei Nascatoare de Dumnezeu.
L-au cinstit cu laude si cantari, l-au sarutat cu frica si cutremur, si-au aratat nu numai credinta si dragostea lor, dar erau siguri ca dobandesc har si mare folos daca fapta urma credintei.111. De indata insa ce s-a auzit de moartea Sfintei Imparatesc, toti bolnavii si neputinciosii s-au strans acolo.
Atunci ochii orbilor s-au deschis, urechile surzilor s-au destupat, ologii s-au ridicat ca sa mearga, demonii au fost alungati si toata suferinta si boala s-au vindecat. Vazduhurile si cerurile cerurilor se sfintisera prin inaltarea sufletului sfant, iar pamantul se facuse cinstit cu sfintire prin trupul ei neprihanit.
Atunci Apostolii l-au indemnat pe fericitul Petru sa rosteasca rugaciunea imbalsamarii. Petru i-a silit pe Pavel si Ioan sa se roage. Ei insa n-au ascultat, ci s-au inchinat inaintea lui ca inaintea capeteniei Apostolilor.
Fericitul Petru a ascultat cuvintelor lor cum se cuvenea in ceasul tainei. S-a rugat si de indata au infasat in fasii sfinte si au uns trupul ce cuprinsese pe Cel Necuprins, pe Imparatul si Ziditorul celor vazute si nevazute, si l-au asezat pe sicriu. i din nou Petru a inceput o lauda si toata multimea Apostolilor a raspuns, si puterile ce-rurile psalmodiau nevazut impreuna cu ei, iar din pricina lampilor, sfesnicelor si catuilor, aerul stralucea inmiresmat.
Apoi Sfintii Apostoli au ridicat pe umeri sicriul cinstit si, la porunca Duhului Sfant, au plecat in tarina Ghetimanilor, cum le fusese poruncit dinainte de Sfanta Nascatoare de Dumnezeu.
Ingerii mergeau inainte, strajuiau de jur imprejur si incheiau mersul picioarelor lor. Apostolii psalmodiau si toti credinciosii o conduceau cu credinta.
Convoiul Fericitei si Preamaritei era slavit si solemn.
Toti neputinciosii si bolnavii erau vindecati, si nu erau doar saizeci de voinici, viteji falnici din Israel in jurul lecticii imparatului, cum spune Scriptura, ci in chip vazut numerosii apostoli si urmatorii lor si toti credinci osii, iar in chip nevazut nenumaratele puteri ale ingerilor.112. Atunci, potrivnicul si vrajmasul adevarului n-a putut sa nu-si mai arate inca o data neobrazarea.
A imboldit din nou pe ticalosii iudei la pizma si atac, caci atunci cand au va zut slavitul convoi al cinstitei Maici a lui Hristos si numarul Sfintilor Apostoli si al credinciosilor care il urmau, si nenumaratele minuni ce aveau loc prin harul Sfintei Imparatese, si au auzit glasul laudelor dumnezeiesti de frumoase, ticaloasa pizma a navalit asupra poporului nechibzuit si neintelept, al neamului care cugeta pierzania, la care nu este cunostinta ca odinioara cand multimile copiilor nevinovati mergeau inainte lui Hristos Im paratul a toate cu ramuri definic si spuneau: Osana, binecuvantat cel ce vine in numele Domnului, Dumnezeului Israel.
Atunci capeteniile preotilor necredinciosi si carturarii erau furiosi si combateau cu pizma ticaloasa pe milostivul daruitor a toate pentru a-L osandi la moarte si inca la moarte pe cruce. i acum, in con voiul Maicii Sale slavite si neprihanite, ei s-au adunat la lupta pentru a rasturna campia armonioasa si impodobita a Apos tolilor si credinciosilor, si cu strigate necuviincioase au pornit sa nimiceasca adunarea dumnezeiasca.113. Atunci unul dintre necredinciosi cu statura mai inalta decat ceilalti, ticalos si nerusinat, a despicat cu indrazneala poporul credinciosilor ce urma chivotul sfinteniei. A ajuns la Sfintii Apostoli ce purtau comoara cereasca ce cuprinsese pe Cel Necuprins si firea cea necuprinsa, si-a intins mainile sale necurate si a apucat sicriul pe care odihnea trupul neprihanit al Preabinecuvantatei Imparatese, inaintea caruia tremurau chiar si ingerii, si chiar si heruvimii il priveau cu evlavie.
Cutezatorul si smintitul a apucat sicriul ca sa-l arunce la pamant. O, tu, suflet de fiara? Vant nesabuit!Dar de indata a vazut dreapta rasplatire a faptelor sale, caci tocmai in clipa in care mainile sale atingeau sicriul sfant, amandoua i-au fost taiate din umeri cand a indraznit sa se apropie de ceea ce nu era vrednic sa urmareasca nici macar cu ochii.
Mania lui Dumne zeu s-a abatut asupra lui si el striga si urla. Plans si deznadejde au cazut asupra lui ca si asupra celorlalti iudei ce se aduna sera impreuna cu el. Mania indignarii venise din mana ingerului furios. Ei s-au retras si au fost rusinati, si ingerul Domnului i-a urmarit.
Aceasta minune a avut loc pentru rusinarea iudeilor si a-i face sa se teama, dar pentru credinciosi a fost mai mult pricina de mandrie si slava. Iar cel care mai intai a fost cuprins de o nebunie extrema si a fost numarat cu ata catorii si hulitorii lui Dumnezeu, cand a fost lovit dupa fapta sa, s-a rusinat, a cugetat si si-a schimbat dispretul sau in credinta, iar pizma sa ticaloasa in frica si zdrobire de inima, iar marturiile mincinoase si hulele sale in cainta si in rugaciune. Nu mai avea maini ca sa le inalte la rugaciune, ci cu lacrimii arzatoare si cu glas indurerat chema pe Fecioara sfanta si cerea milostivirea ei.114. Or, Cel care este pricina a toate este si pricina orica rei bucurii, n-a socotit bun sa aduca asupra celui vinovat suferinte, dureri, lacrimi si chinuri vesnice, ci doar o scurta va tamare trupeasca.
El ii vindeca pe cei raniti fara vindecare in sufletul lor si ii face vrednici sa se faca crestini si sa fie numiti fii ai lui Dumnezeu prin harul botezului. Apoi, i-a vindecat cu milostivire rana mainilor sale, caci atunci cand iudeul pe drept lovit si-a recunoscut greseala, a inceput sa se caiasca si sa cea ra cu lacrimi arzatoare si a chemat cu durere numele lui Hristos si al Sfintei Sale Maici Maria.
Sfantul Apostol Petru a dat porunca de a opri sicriul sfant si au strigat chemand cu rugaciuni si cereri pe Nascatoarea de Dumnezeu, si au adus inaintea ei pe vinovatul ranit, zdrobit de cainta prin sangele varsat si udat cu lacrimile ochilor sai.
Atunci, el a atins...
