Toate femeile sunt surorile tuturor barbatilor. De la Inceput, asa a fost: Femeia a fost sora barbatului. Inainte de a-i fi sotie, sau fiica, sau mama. In toate cele ce urmeaza, ne vom stradui deci sa ne indreptam mereu privirile spre Inceput. Ca sa vedem cum a gandit Dumnezeu sa fie si cum a voit []Toate femeile sunt surorile tuturor barbatilor.

De la Inceput, asa a fost:Femeia a fost sora barbatului.

Inainte de a-i fi sotie, sau fiica, sau mama.

In toate cele ce urmeaza, ne vom stradui deci sa ne indreptam mereu privirile spre Inceput.

Ca sa vedem cum a gandit Dumnezeu sa fie si cum a voit El.

Numai urmand lumina de la Inceput, vezi limpede cum trebuie sa inaintezi spre a ajunge cu bine la sfarsit.

Altfel, daca scapi din vedere Inceputul, nu vei ajunge niciodata la un bun sfarsit.

Femeia este sora barbatului.

Prin voia lucrarii intelepte a lui Dumnezeu, acesta este adevarul. Pentru ca asa a fost conceputa ea, prin fiinta ei, desprinsa din fiinta barbatului si prin impreuna-lucrarea nedespartita pentru care au fost alcatuiti si trimisi inexistenta aceasta amandoi.

Inainte, ei au fost unul in Dumnezeu (Facere 2, 7).

Dupa aceea, iarasi vor fi unul prin Hristos (I Corinteni 15, 28).

Dar acum, ei par despartiti numai pentru ca altfel n-ar putea implini in chipul cel mai fericit randuiala voii lui Dumnezeu.

In lumina acestui fel de a privi adevarul vietii, toate femeile sunt surorile tuturor barbatilor.

Fiecare barbat ar trebui deci sa priveasca la fiecare femeie ca la sora sa de trup si de suflet.

Cu atata sfintenie, cu atata cuviinta, cu atata respect si iubire ocrotitoare, cu cat ii cere Dumnezeu.

Pana cand, dintre femei, una (cea una pe care i-a randuit-o Dumnezeu si i-a binecuvantat-o Biserica), i-a devenit sotie, orice barbat are porunca de la Dumnezeu sa nu priveasca la nici o femeie altfel decat ca la o sora a luide trup si de suflet.

Chiar si dupa ce una, cea randuita de Dumnezeu si binecuvantata de Biserica, i-a devenit sotie, el, sotul, trebuie s-o priveasca si s-o primeasca mai intai tot ca pe sora lui, dar cea mai apropiata. Unica sora data lui de sotie.

Dupa aceea, la nici o alta sora nu mai are voie sa priveasca altfel decat ca la o sora. i atat!Iar sotia, tot asa.

Ce bine ar fi daca, si dupa ce se unesc prin casatorie, sotul sau sotia, in loc de orice alt nume pe care si-l pun intre ei, s-ar chema si s-ar numi tot asa: Fratele, sotul meu! Sora, sotia mea!De la inceput, fiind indemnati ca sa ne adresam surorilor noastre, ne vom stradui sa tinem lumina Duhului Sfant mai mult asupra Cuvantului scris pentru ele. Pentru ca ochii lor sa vada mai deslusit cu cata raspundere isi incarca sufletul neascultand de voia si de porunca lui Dumnezeu.

Am vazut ca de la Inceput Dumnezeu a luat pe femeie din coasta barbatului ei, de langa inima lui.

Poate ca de aceea in firea femeii este mai multa simtire, caldura si dragoste si mai putina agerime a mintii decat la barbat.

In inteligenta femeii este mai multa presimtire si teama, decat prevedere si stapanire.

Iar in simtirea ei, mai multa incredere si caldura, decat judecata si cumpatare.

Insusirea inimii omenesti este iubirea.

Dar iubirea este si cea mai tare, si cea mai slaba dintre virtuti.

Iubirea poate face orice vrea pe lume. Dar cu iubirea poti si face orice vrei.

Cine iubeste este in stare sa biruie orice. Dar pe cel care iubeste il si poate birui oricine.

Iata, asa este si cu femeia. i, iata, aici vine rolul mintii, al intelepciunii si al luminii lui Dumnezeu din iubire.

Caci daca iubirea este cea mai mare putere din lume, intelepciunea ei trebuie sa fie totdeauna si indrumatorul acestei mari puteri.

Nu...