CELE TREI RADACINI Vorbirea fratelui Popa Petru de la nunta de la oimeni 4 octombrie 1981 () Cu aceasta ocazie atat de fericita si [datorita] acestei sarbatori care trece peste priceperea noastra, stand aci si privindu-ne unii pe altii, am vrea ca ziua de astazi sa fie ca aceea de oarecand, cand s-a oprit []CELE TREI RADACINIVorbirea fratelui Popa Petru de la nunta de la oimeni 4 octombrie 1981() Cu aceasta ocazie atat de fericita si [datorita] acestei sarbatori care trece peste priceperea noastra, stand aci si privindu-ne unii pe altii, am vrea ca ziua de astazi sa fie ca aceea de oarecand, cand s-a oprit soarele in loc. Asa am vrea! Sa ne putem privi unii pe altii si sa ne saturam. Caci Tatal nostru este un Tata atat de bogat! i Dumnezeul nostru [este] asa de bun cu noi si bunatatea Lui nu se sfarseste niciodata. i daca El este atat de bogat, ne hraneste mereu! Mereu si mereu, cu cuvintele vietii vesnice.

Pe langa toate bucuriile sfinte si scumpe, si mari de care Dumnezeu ne-a facut parte in aceasta sarbatoare dubla, am vrea sa mai citim impreuna cu fratiile voastre inca doua versete; din Coloseni capitolul 2, versetele 6 si 7: Astfel dar, dupa cum ati primit pe Hristos Iisus Domnul, asa sa umblati in El, fiind inradacinati si ziditi in El, intariti prin credinta, dupa invataturile care v-au fost date, si sporind in ea cu multumiri catre Dumnezeu. Slavit sa fie Domnul!Apostolul Pavel ii indeamna pe coloseni: dupa cum ati primit pe Iisus Hristos Domnul, asa sa umblati in El . Aduceti-va aminte, scumpii si dragii nostri frati, de prima lacrima, de dragostea dintai, de cantarile dintai, de bucuriile noastre, de intalnirile noastre dragi cu lacrimi. Asa L-am primit noi pe Hristos. Asa ne-a fost noua vestit Domnul Iisus de catre cei dinaintea noastra. Caci numai aceia care L-au primit pe Domnul Iisus au dreptul sa spuna: Tatal nostru Care esti in ceruri . Inainte de a-L primi noi pe Domnul Iisus, stiti fiecare ce a fost in viata noastra A fost pustietate. A fost moarte. A fost gol. [Dar a venit] momentul in care ne-am intalnit, prin indurarea lui Dumnezeu, cu Fiul lui Dumnezeu, pe Care Tatal L-a trimis noua, fiecaruia dintre noi, caci El era Fiul lui Dumnezeu. Noi n-aveam un mantuitor. Noi eram morti in pacatele noastre si-n greselile noastre, si-n nestiinta noastra, si-n intunecimea noastra. Cerul a dat pamantului ce-a avut mai scump, dar pamantul nu L-a primit, ci L-a spanzurat pe cruce.

Fratii mei dragi, voi L-ati primit in inima voastra si-n via ta voastra si de-atunci sunteti binecuvantati. Acelasi cuvant al Sfantului Apostol Pavel este si pentru noi, pentru fiecare. Daca L-ati primit pe Hristos Domnul, cum L-ati primit pe El, asa sa umblati in El.

Binecuvantati sa fiti in veci de Dumnezeu cei care L-ati primit pe Iisus!Priviti-L! Priviti-L cu cununa de spini. Priviti-L cu fruntea insangerata. Priviti fata Lui, cum spunea Isaia: Om al durerii si obisnuit cu suferinta. Era asa de dispretuit, ca-ti intorceai fata de la El . Scuipat in fata, lovit cu pumnii, cu cununa cea de spini pe cap Asa L-ati privit si asa ati crezut in El. Acesta-i Dumnezeul vostru. Asa L-ati primit pe Domnul Iisus Hristos.

M-am gandit la cei douazeci si patru de batrani din Apocalipsa, care si-au aruncat cununile lor la picioarele lui Iisus, la picioarele Mielului celui injunghiat. Binecuvantati sa fiti in veci de veci de Domnul voi, batrani, voi, sfintii batrani, care ati avut cununi si le-ati aruncat la picioarele Lui! La picioarele Aceluia care a purtat cununa cea de spini. Bine ati facut voi ca ati aruncat toate cununile de pe capetele voastre la picioarele Lui. Capetele voastre sa fie fara cununi pana in Ziua cea mare a vesniciei, cand si voi veti fi incununati, toti aceia care ati aruncat cununile voastre la picioarele Lui.

M-am gandit la versetul din I Petru capitolul 5, acolo unde le scrie tinerilor: si voi, tinerilor, fiti supusi celor batrani. i toti, in legaturile voastre, sa fiti impodobiti cu smerenia .

O, voi, fratii mei tineri, priviti ce-au facut batranii. Cum si-au aruncat ei toata cununa lor, toata slava lor la picioarele Mielului celui injunghiat. Ei au ramas fara cununi in fata Celui care purta cununa cea de spini. Tineri dragi, ar fi bine sa urmati si voi pilda celor batrani. Tineretea voastra este o cununa asa de frumoasa! Sanatatea voastra, talentele pe care vi le-a dat Dumnezeu voua sunt cununi care va fac sa fiti asa de frumosiO, dragii nostri tineri, aruncati si voi toate cununile voastre la picioarele lui Iisus. Aruncati si voi toata tineretea voastra, toate bucuriile voastre, talentele voastre, tot ceea ce aveti, tot ceea ce va incununeaza astazi si va face sa fiti asa de fericiti si pe [voi, si pe] cei care va privesc si va admira, aruncati-le si voi pe toate la picioarele lui Iisus. Pentru ca numai in felul acesta veti putea sa fiti maine si voi incununati cu slava, cu cununa slavei. Numai aceia care au stiut sa se plece, sa se smereasca si sa arunce tot ceea ce era pentru ei o bucurie sau o cununa, numai ei, numai ei vor fi incununati maine, in Imparatia lui Dumnezeu, cu cununa vesnica a slavei.

Cum ati primit pe Hristos Domnul, asa sa umblati in El. A umbla in El este o fericire dulce atunci cand traiesti ca El. Aseara s-a amintit aci un cuvant, ca trebuie sa traim ca Iisus. Mare lucru este lucrul acesta! Numai prin aceasta va cunoaste lumea si cei din jurul nostru ca noi suntem copii ai lui Dumnezeu. Cand Petru si Ioan altadata erau in fata sinedriului si erau trasi acolo la raspundere pentru ca facusera acea minune cu bolnavul, ei au raspuns cu atata indrazneala sfanta, incat cei mari au cunoscut si au priceput ca ei fusesera cu Iisus. Pe fetele lor, in fiinta lor si in viata lor se vedeau aceleasi trasaturi ca ale Domnului lor.

Sa traiesti ca Iisus In mijlocul acestei lumi intunecate, pline de necunostinta, pline de intunecime si necredinta, sa traiesti ca Iisus. Voi, tineri dragi, sa traiti ca Iisus! Sa umbli in El, sa umbli cu El, sa umbli ca El! Acesta este lucrul care ni se cere fiecaruia dintre noi.

Dar dulce este umblarea cu Iisus. Umblarea aceasta a lui Enoh a [durat] trei sute de ani, si pe urma a fost asa de fericit ca Dumnezeu l-a chemat si l-a luat la El acasa, pentru ca ii era drag. Ii e draga lui Dumnezeu umblarea cu El, fratii mei dragi, nu numai vorbirea Vorbele noastre de multe ori sunt niste baloane de spuma care se sparg si nu folosesc la nimic. N-au nici o putere. La predica lui Petru din Ziua Cincize cimii, trei mii de suflete s-au intors la Dumnezeu. Priviti si cititi Faptele Apostolilor si veti vedea ce simpla a fost aceasta predica si ce putere a avut aceasta predica. Pentru ca Imparatia lui Dumnezeu nu sta in vorbe, ci sta in putere. Daca Imparatia lui Dumnezeu ar sta in vorbe, toti vorbaretii ar mosteni Imparatia lui Dumnezeu; dar nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Numai traitorii, aceia care au trait. A vorbi zicea cineva: Cine are un pic de carte, cine are un pic de cunostinta poate sa vorbeasca . Dar pentru a trai ca Hristos, pentru a umbla ca Dumnezeu prin lumea aceasta, fratii mei dragi, pentru aceasta se cere o renuntare de fiecare data, in fiecare clipa, in fiecare loc. O lepadare de sine de fiecare data, in fiecare imprejurare. Sa te smeresti, sa fii ascultator pana la moarte ca El, si moarte pe cruce.

O, fratii mei dragi, umblarea cu Hristos! Ferice de cei care L-au primit pe El si au trait ca El, si au umblat cu El pe pamant. Ei vor umbla cu El si dincolo, in vesnicie.

Apostolul Pavel merge apoi mai departe cu indemnul catre coloseni si le spune: Fiind inradacinati in El si intemeiati, si ziditi, sporind in aceasta cu multumire catre Dumnezeu .

Inradacinati in El Dupa ce L-ai primit pe Iisus, fratele meu, sora mea iubita, tu ai nevoie de radacini puternice in Hristos, in Dumnezeu. Ca vin furtunile, vin ispitele, vin pacatele, vin primejdiile si pe atatia, si pe atatia i-a smuls, daca n-au avut aceste radacini puternice, si i-au azvarlit departe, departeOrice planta isi are radacinile ei. Orice floare are radacini. Un firut de iarba, si el, are radacini. Fara radacini nimic nu traieste, toate se usuca. Un pomisor isi are radacinile lui. Un arbore, si el, are radacini, nu numai trunchi. i are si ramuri. Unii arbori, de multe ori, cresc falnici datorita timpului favorabil, datorita mediului inconjurator. Au niste crengi asa de puternice si voluminoase, dar n-au radacinile pe masura ramurilor lor. Radacinile raman slabe si ramurile depasesc puterea radacinilor. Acesti arbori sunt in primejdie. In orice clipa poate sa vina un vant, poate sa vina o furtuna, sa-i smulga din radacini.

In vara asta am trecut printr-o padure. i erau numai arbori culcati la pamant. Lungi, puternici se vedeau, dar radacinile le erau mai slabute. i am intrebat pe cineva: Ce este, Doamne, aici? Ce parchet s-a facut aici? Toti arborii cazuti la pamant! Zice: A fost o furtuna puternica si, asa cum ii vezi, de douazeci, douazeci si cinci de metri, pe toti i-a culcat, i-a pus la pamant. i ce va fi acuma? Ce sa fie? Se face parchet ori se taie si se duce la foc si se face o plantatie noua.

Vai, mi-am repetat mereu in inima mea si-n gandul meu, se duc la foc si se face o plantatie noua. De ce oare a fost vantul acesta puternic? De ce oare nu puteau [sa ramana] ei, care au crescut in lumina si-n caldura soarelui atatia ani si-asa de frumos? De ce a trebuit ei sa fie rasturnati? De ce s-a ingaduit furtuna aceea? De ce? Ea a fost un examen. Furtuna aceasta a fost ingaduita de Dumnezeu ca sa fie un examen, sa se vada. Cei care au avut radacinile puternice n-au fost rasturnati.

De aceea Apostolul Pavel ii indeamna pe coloseni sa fie inradacinati.

Fratii mei dragi, toate lucrurile noastre vazute, din afara: forma noastra de evlavie, manifestarile noastre, vorbirile noastre, toate lucrurile acestea vazute, sunt numai niste ramuri, sunt numai niste frunze. Virtutile noastre sunt radacinile care ne tin.

La un arbore, radacinile nu se vad. Ele-s ascunse in pamant. Dar ele dau putere ramurilor si fructelor. Radacinile nu se vad. Ele-s ascunse. Tot ce-i vazut n-are prea mare valoare. Numai ce-i ascuns.

Fratii mei dragi, radacinile acestea ascunse in Hristos, in Dumnezeu i-au sprijinit si le-au dat putere celor dinaintea noastra. Radacinile acestea care nu s-au vazut. Ne-am gandit la oamenii mari ai lui Dumnezeu din Biblie: cat de inradacinati au fost ei in Hristos, in Dumnezeu! Ce radacini puternice au avut ei! Ne gandim la puterea rugaciunii. Rugaciunea cu putere, nu rugaciunea buzelor, nu rugaciunea de obicei, de forma. Rugaciunea cu putere, ea este o radacina. Ea este o radacina puternica ce i-a sprijinit in grele incercari si vremuri pe marii oameni ai lui Dumnezeu. Puterea rugaciunii. Acesta nu-i un lucru vazut. Este un lucru ascuns. Numai Dumnezeu stie sufletul care se roaga in taina, cu putere. Numai Dumnezeu cunoaste lacrimile, postul si rugaciunea acelora care striga catre El.

Doamne, ce bine ar fi ca timpul nostru sa se lungeasca si sa ne mai gandim la unii oameni mari din Biblie, la rugaciunile lor! Ce putere au avut aceste rugaciuni? Ne gandim la Ana, mama lui Samuel din Biblie, cand statea acolo in fata Domnului, in templu; si se ruga multa vreme, cu sufletul amarat. Nu i se auzea gura. Nu i se auzea graiul. Doar buzele si le misca si, cu sufletul amarat, ea striga catre Dumnezeu. Cata putere a avut rugaciunea acestei fiinte, a acestui suflet! Era acolo preotul Eli, omul acela care era obisnuit cu ruga ciunea; care statea in templu de ani, de zeci de ani. Dar n-a putut s-o inteleaga pe fiinta aceasta, puterea rugaciunii ei.

Rugaciunea este o putere; rugaciunea cu putere Parintele Iosif vorbea despre puterea acestei rugaciuni. Chiar [scrisese] el o carte cu privire la puterea rugaciunii.

Ne gandim apoi la Moise, omul lui Dumnezeu, prietenul lui Dumnezeu, acela care vorbea cu Dumnezeu gura catre gura, asa cum vorbeste un om cu prietenul lui. Moise Moise Poate unii zelosi ai timpului lor, ne vor judeca: De ce vorbiti despre oameni? .

O, fratii mei dragi! Acestia n-au fost oameni de rand! Acestia au fost oamenii lui Dumnezeu! Oameni cu care Dumnezeu a lucrat impreuna la mantuirea altora. Oameni fara de care Dumnezeu n-a lucrat. Ci a lucrat impreuna cu ei. Acestia nu-s oameni de rand. Domnul Iisus Insusi vorbeste Daca cititi la Matei 11, versetul 7 si mai departe, [o sa vedeti ca] El spune noroadelor despre Ioan Botezatorul: Ce ati iesit voi sa vedeti in pustie? Un om imbracat in haine moi? O trestie clatinata de vant? Un prooroc? Da, va spun, mai mult decat un prooroc. Va spun ca, dintre cei nascuti din femeie, n a fost nici unul mai mare decat Ioan...