Ioan Marini – fapte şi întâmplări
Cat timp am intarziat la Cluj, mi-a fost dat sa fiu martor la unele fapte putin iesite din comun. Era a doua zi de Pasti 1940. Fratele Marini era asteptat in comuna Apahida de catre fratii ostasi din imprejurimi. In gara Apahida, cand am coborat din trenul de Cluj, pe peronul garii am vazut multa [] Cat timp am intarziat la Cluj, mi-a fost dat sa fiu martor la unele fapte putin iesite din comun.
Era a doua zi de Pasti 1940. Fratele Marini era asteptat in comuna Apahida de catre fratii ostasi din imprejurimi. In gara Apahida, cand am coborat din trenul de Cluj, pe peronul garii am vazut multa lume. Atunci fratele Marini, folosind acest prilej ca si in alte ocazii asemanatoare se urca pe o banca si incepu sa predice multimii. Lumea, curioasa, s-a strans in jurul lui, dornica sa asculte cuvantul Evangheliei. Printre altele, fratele Ioan Marini s-a adresat multimii cu urmatoarele cuvinte: Astazi e marea sarbatoare a Invierii Domnului Hristos; crestinii sunt la biserici si, fiindca dumneavoastra sunteti in calatorie si n-ati putut participa la slujba din biserica, iata ca a venit biserica la dumneavoastra.
In timp ce le explica oamenilor despre insemnatatea mortii si invierii Domnului Hristos, soseste in gara un tren accelerat de Bucuresti. Lumea urca si coboara, in timp ce fratele Marini isi continua predica. Ascultau si calatorii de la ferestrele vagoanelor: ofiteri si militari cu capetele descoperite, iar unii coborau, ca sa fie mai aproape. Mecanicii de pe locomotiva erau si ei captati, deoarece impiegatul incremenise cu paleta in mana, pana cand fratele Marini, dandu-si seama ca va intarzia trenul, si-a incheiat predica, dupa care acceleratul a plecat.
O alta asemenea intamplare s-a petrecut in vara anului 1940. Intr-una din zile, fratele Marini, aflandu-se in centrul orasului Cluj, care era foarte aglomerat, profitand de ocazie, in fata Teatrului National, a inceput si aici sa predice multimii. Lumea s-a adunat tot mai multa in jurul lui, pana cand aproape s-a blocat circulatia masinilor, fiind nevoie de interventia agentului de la circulatie, care facu rugamintea de a se deplasa lumea si predicatorul putin mai deoparte, pentru a se debloca circulatia.
Printre multele fapte de binefacere si ajutorare a celor saraci si nevoiasi ce se incadrau in preocuparile zilnice ale fratelui Ioan Marini voi mentiona una mai deosebita.
La Cluj, obisnuia sa stranga flamanzii de pe strazi, ii indruma la o cantina, apoi comanda masa la bucatarie, iar in timp ce saracii mancau, le vestea Evanghelia. Multe familii nevoiase au fost ajutate din putinul de care el dispunea pentru nevoile lui zilnice, fiindca el traia foarte modest si tinea un regim vegetarian. Dar fratele Marini nu-si impartea numai painea cu cei flamanzi, ci si hainele cu cei dezbracati. Au fost si cazuri cand, intalnind in calatoriile lui oameni prost imbracati, le-a pus pe umerii lor haina lui, pentru ca el mai avea una Ca sa implineasca Evanghelia, ii dadea saracului una din cele doua.
In mod deosebit, fratele Marini ii avea...
Era a doua zi de Pasti 1940. Fratele Marini era asteptat in comuna Apahida de catre fratii ostasi din imprejurimi. In gara Apahida, cand am coborat din trenul de Cluj, pe peronul garii am vazut multa lume. Atunci fratele Marini, folosind acest prilej ca si in alte ocazii asemanatoare se urca pe o banca si incepu sa predice multimii. Lumea, curioasa, s-a strans in jurul lui, dornica sa asculte cuvantul Evangheliei. Printre altele, fratele Ioan Marini s-a adresat multimii cu urmatoarele cuvinte: Astazi e marea sarbatoare a Invierii Domnului Hristos; crestinii sunt la biserici si, fiindca dumneavoastra sunteti in calatorie si n-ati putut participa la slujba din biserica, iata ca a venit biserica la dumneavoastra.
In timp ce le explica oamenilor despre insemnatatea mortii si invierii Domnului Hristos, soseste in gara un tren accelerat de Bucuresti. Lumea urca si coboara, in timp ce fratele Marini isi continua predica. Ascultau si calatorii de la ferestrele vagoanelor: ofiteri si militari cu capetele descoperite, iar unii coborau, ca sa fie mai aproape. Mecanicii de pe locomotiva erau si ei captati, deoarece impiegatul incremenise cu paleta in mana, pana cand fratele Marini, dandu-si seama ca va intarzia trenul, si-a incheiat predica, dupa care acceleratul a plecat.
O alta asemenea intamplare s-a petrecut in vara anului 1940. Intr-una din zile, fratele Marini, aflandu-se in centrul orasului Cluj, care era foarte aglomerat, profitand de ocazie, in fata Teatrului National, a inceput si aici sa predice multimii. Lumea s-a adunat tot mai multa in jurul lui, pana cand aproape s-a blocat circulatia masinilor, fiind nevoie de interventia agentului de la circulatie, care facu rugamintea de a se deplasa lumea si predicatorul putin mai deoparte, pentru a se debloca circulatia.
Printre multele fapte de binefacere si ajutorare a celor saraci si nevoiasi ce se incadrau in preocuparile zilnice ale fratelui Ioan Marini voi mentiona una mai deosebita.
La Cluj, obisnuia sa stranga flamanzii de pe strazi, ii indruma la o cantina, apoi comanda masa la bucatarie, iar in timp ce saracii mancau, le vestea Evanghelia. Multe familii nevoiase au fost ajutate din putinul de care el dispunea pentru nevoile lui zilnice, fiindca el traia foarte modest si tinea un regim vegetarian. Dar fratele Marini nu-si impartea numai painea cu cei flamanzi, ci si hainele cu cei dezbracati. Au fost si cazuri cand, intalnind in calatoriile lui oameni prost imbracati, le-a pus pe umerii lor haina lui, pentru ca el mai avea una Ca sa implineasca Evanghelia, ii dadea saracului una din cele doua.
In mod deosebit, fratele Marini ii avea...
