Asadar, pentru ca noi sa nu ne ostenim in zadar si sa ni se rapeasca folosul postului, sa cercetam cum si in ce chip trebuie sa postim. Fariseul acela din Evanghelie inca postea (Lc. 18, 10 si urm.), dar aceasta nu i-a folosit la nimic, ci s-a intors desert in casa sa, pe cand vamesul, []Asadar, pentru ca noi sa nu ne ostenim in zadar si sa ni se rapeasca folosul postului, sa cercetam cum si in ce chip trebuie sa postim. Fariseul acela din Evanghelie inca postea (Lc. 18, 10 si urm.), dar aceasta nu i-a folosit la nimic, ci s-a intors desert in casa sa, pe cand vamesul, care nu postise, l-a intrecut. Ninivitenii au postit si iarasi au dobandit harul lui Dumnezeu. Dar si jidovii posteau, fara ca aceasta sa-i fi mantuit. Sa vedem acum ce insusiri a avut postul ninivetenilor si prin ce au imblanzit ei mania cea mare a lui Dumnezeu. Era oare postul lor numai infranare de mancare si imbracarea hainelor de jale? Nicidecum, ci era o schimbare a toata viata lor. De unde stim aceasta? De la insusi profetul. Cand el vorbeste despre mania lui Dumnezeu si despre postul ninivetenilor, si despre iertarea dumnezeieasca, cea dobandita, arata si temeiul acestei iertari prin cuvintele: Caci Dumnezeu a vazut faptele lor (Iona 3, 10). Care fapte? Oare infranarea lor de la mancare si purtarea hainelor de jale? Nu, ci tacand despre aceasta, zice: Fiindca fiecare a parasit calea sa cea rea, Domnului i-a parut rau de nenorocirea ce voia a aduce asupra lor . Asadar, vezi ca ninivetenii nu prin infranarea de la mancare, ci prin schimbarea vietuirii lor au scapat de primejdia cea mare si iarasi au impacat pe Dumnezeu.

Dar eu zic aceasta nu pentru a injosi postul, ci pentru a-l cinsti cu adevarat,...