„Caut loc cãlduț În bisericã”
Desi acest titlu e cel putin tulburator, marturisesc ca n-am putut sa-l evit, intrucat el exprima, dupa parerea mea, foarte clar si concis, principala dorinta si preocupare a celor mai multi dintre credinciosii Bisericii noastre. Ma gandesc la acei crestini pe care Dumnezeu ii numeste caldicei (cf. Apoc 3, 16), iar lumea nepracticanti . In intampinarea lor, ca intr-o adevarata economie []Desi acest titlu e cel putin tulburator, marturisesc ca n-am putut sa-l evit, intrucat el exprima, dupa parerea mea, foarte clar si concis, principala dorinta si preocupare a celor mai multi dintre credinciosii Bisericii noastre. Ma gandesc la acei crestini pe care Dumnezeu ii numeste caldicei (cf. Apoc 3, 16), iar lumea nepracticanti .
In intampinarea lor, ca intr-o adevarata economie de piata, au venit deindata firme specializate, bineinteles contracost, pentru a le implini cererea. Astfel, putem viziona in direct , actiunea serviciilor specializate in cautarea si intretinerea locurilor caldute , sterile si neutre pentru toti crestinii sensibili si alergici la tot ce e prea fierbinte sau prea rece in Biserica. In aceste locuri nu se simte nimic, nu se participa cu nimic si nu se daruieste sau nu se primeste nimic, pentru ca in ele salasluieste, de fapt, nimicul sau, mai bine zis, inamicul . Aici sunt indemnati sa se adaposteasa si sa dormiteze linistiti toti caldiceii , intrucat agenti calificati lucreaza pentru ei. Astfel, acestia ajung sa traiasca chiar si cele mai importante momente din viata lor sau, mai bine zis, din moartea lor, prin delegati. Ei nu inteleg faptul ca nu se poate delega chiar orice din viata, fara riscul de a cadea in ridicol si a friza absurdul.
Unul din aceste momente il constituie si cel de la slujbele de inmormantare, in care unii agenti funerari , tocmiti de catre familia persoanei decedate, impart lumanari participantilor, ocolind atent rudele apropiate persoanei decedate, intrucat, zic ei, nu se cade sa primesti pomana de sufletul neamului, din mana strainului . Cat de trista devine aceasta priveliste a semenilor nostri...
In intampinarea lor, ca intr-o adevarata economie de piata, au venit deindata firme specializate, bineinteles contracost, pentru a le implini cererea. Astfel, putem viziona in direct , actiunea serviciilor specializate in cautarea si intretinerea locurilor caldute , sterile si neutre pentru toti crestinii sensibili si alergici la tot ce e prea fierbinte sau prea rece in Biserica. In aceste locuri nu se simte nimic, nu se participa cu nimic si nu se daruieste sau nu se primeste nimic, pentru ca in ele salasluieste, de fapt, nimicul sau, mai bine zis, inamicul . Aici sunt indemnati sa se adaposteasa si sa dormiteze linistiti toti caldiceii , intrucat agenti calificati lucreaza pentru ei. Astfel, acestia ajung sa traiasca chiar si cele mai importante momente din viata lor sau, mai bine zis, din moartea lor, prin delegati. Ei nu inteleg faptul ca nu se poate delega chiar orice din viata, fara riscul de a cadea in ridicol si a friza absurdul.
Unul din aceste momente il constituie si cel de la slujbele de inmormantare, in care unii agenti funerari , tocmiti de catre familia persoanei decedate, impart lumanari participantilor, ocolind atent rudele apropiate persoanei decedate, intrucat, zic ei, nu se cade sa primesti pomana de sufletul neamului, din mana strainului . Cat de trista devine aceasta priveliste a semenilor nostri...
