tiu ca in general pe un site culinar retetele prezentate sunt ca din revista, ceea ce mi se pare firesc, cu atat mai mult cu cat sunt destul de multi cei care stiu sa faca din gatit o arta.
Eu ma numar in randul celorlalti, adica a celor care artistic se bucura de placerea de a manca, inclusiv lucrurile simple, cele care sunt gatite in mai toate bucatariile inca din cele mai vechi timpuri. titi, adica sigur stiti, ca sunt momente cand vii acasa si, fara sa te mai gandesti la calorii, la regim ori la nu mai stiu ce regula de conduita culinara, trantesti in tigaie o mana de cartofi pe care-i prajesti si pe care-i combini cu alte ingrediente gustoase, numai bune pentru potolit foamea intr-un pranz de primavara-vara.
Aproape ca la reteta asta nici nu ar trebui redat modul de preparare, ca asa de simplu e. Dar, pentru literatura culinara, inca nestricata de cuvinte nepotrivite, am sa redau scurt cum am ajuns la aceasta experienta.
Cartoful se curata de coaja (cei noi se curata imediat), se taie si se pune la prajit in ulei incins. Intre timp se toaca carnatul feliute si se taie ceapa si usturoiul in cubulete mici, amestecandu-se mai apoi cu oul si cu mararul (tocat si el, dar nu foarte marunt). Dupa ce cartofii au fost intorsi in tigaie, se adauga rondelele de carnat si mai apoi, amestecandu-se, compozitia de ou, ceapa, usturoi si marar in care s-a pus si sare.
Se scot toate dupa ce se vor fi rumenit indeajuns si se servesc cu branza de oaie. Eu am pastrat pentru acest fel de mancare si un pic de mamaliga rece, nu de alta, dar omul de la tara stie sa combine traditia, gustul si noul chiar si intr-o banala frittata taraneasca.
Gustul a fost de zile mari, si, mai mult ca sigur, un astfel de fel este indicat celor cu regim de ingrasat. :))Pofta buna!pentru o mai buna legare a compozitiei se mai poate pune un ou.
