Cîţu: Avertismentele venite de la Comisia Europeană privind deficitul au fost ignorate de guvernele PSD
Avertismentele referitoare la deficitul structural si la deficitul bugetar venite de la Comisia Europeana (CE) timp de trei ani au fost ignorate de guvernul PSD, a declarat, vineri, ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, intr-o conferinta de presa sustinuta dupa publicarea unui raport al CE in care se arata ca deschiderea unei proceduri de deficit excesiv impotriva Romaniei este justificata. Raportul imi spune ca avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul structural si la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arata ceea ce spunea si Standard&Poors despre deficit, dar si faptul ca a fost redus acel outlook negativ (perspectiva rating-ului n.r.), iar acestea sunt legate de executia bugetara din 2019 si de ce s-a intamplat pana in 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile. Am mentionat asta in raportul bugetar. Prin bugetul initial aprobat pentru anul trecut au fost programate cresteri de cheltuieli salariale si de investitii pe baza unor tinte mult prea optimiste de colectare a veniturilor bugetare. Vorbim de acele 21 de miliarde de lei programate de la inceputul anului, a spus Citu.
El a precizat ca raportul Comisiei Europene subliniaza ca si in 2017 au fost solicitate de doua ori pe an ajustari ale deficitului bugetar, la fel si in 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.
Daca guvernele PSD ar fi luat masuri incepand cu 2017, nu ne-am fi aflat in aceasta situatie in 2020, sa intram in aceasta procedura de deficit excesiv. Timp de trei ani de zile acest lucru nu s-a intamplat. Inca un lucru foarte important de mentionat: deficitele mari, din 2017, 2018, s-au facut cu cheltuieli de investitii care au ajuns la minim istoric, si asta spune si raportul Comisiei Europene. In 2017 a fost minimul istoric de dupa aderarea la UE de doar 2,6% din PIB investitii si au crescut la aproape 2,7% din PIB in 2018. Daca nu preluam guvernarea in noiembrie anul trecut, acolo ar fi fost investitiile si in 2019, deoarece cheltuielile cu investitiile au crescut de la 2,6% din PIB, care erau la sfarsitul lunii octombrie, pana la peste 4%, pentru ca am cheltuit in ultimele doua luni aproape 17 miliarde de lei, adica 38% din totalul investitiilor pentru 2019, a explicat seful de la Finante.
Potrivit sursei citate, in raportul CE a fost inclusa informatia ca, inca din februarie 2019, Romania intrase in procedura de dezechilibre macroeconomice, iarasi un lucru ignorat de guvernul PSD.
Se stia inca de la inceputul anului trecut ca au crescut dezechilibrele macroeconomice, am tot vorbit, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, aceste deficite gemene, si nu s-a intamplat nimic in 2019. Deci raportul de astazi arata clar cum a distrus PSD economia in ultimii trei ani de zile. Arata clar ca atunci cand ignori avertismentele venite de la partenerii internationali cu care lucram ajungi in aceasta situatie. In acelasi timp, raportul arata clar ca intram pe o traiectorie de consolidare si disciplina fiscala. i am spus de fiecare data ca noi ne tinem de aceasta traiectorie de a reduce deficitul bugetar sub 3% in 2022. Intram in aceasta perioada acum in care vom prezenta si alte masuri, a completat seful de la finante.
Ministrul Finantelor a subliniat ca, incepand cu 2021, masurile pentru a mentine aceasta traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atat pe partea de cheltuieli, cat si pe partea de venituri.
Va spun ca incepand cu 2021, masurile pentru a mentine aceasta traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atat pe partea de cheltuieli, cat si pe partea de venituri. Masuri pe cheltuieli deja ati vazut cateva in 2020: inghetarea salariilor demnitarilor, inghetarea valorii pentru norma de hrana, si asa mai departe, deci acestea sunt masuri pe partea de cheltuieli. Pe partea de venituri, sunt masuri care sper sa dea rezultate anul viitor, desi cred ca o parte vor fi de anul acesta, si sunt foarte multe legate de ANAF, de informatizarea ANAF. Vom vedea daca si pe partea de fiscalitate, simplificarea modului in care Codul Fiscal lucreaza in Romania, daca sunt si acolo cateva locuri in care putem sa crestem veniturile. Dupa cum stiti, facem evaluarea Codului Fiscal in acest moment, a aratat oficialul MFP.
Citu a mentionat ca MFP va trimite observatiile pe acest raport, iar Comisia Europeana va lua o decizie, in martie cel mai devreme .
Ceea ce urmeaza...
Comisia ne intreaba daca avem comentarii pe marginea acestui raport. Vom trimite observatiile noastre si apoi Comisia va lua o decizie, cred ca decizia va fi luata in martie cel mai devreme, dar procedura a inceput din acest raport. (...)Diferenta (fata de abordarea PSD n.r.) este ca noi lucram transparent, lucram foarte aproape cu Comisia. Comisia a facut aceasta analiza pe anii trecuti, vom vedea unde avem divergente si cum putem sa discutam partea noastra. Asa se intampla de fiecare data. Comisia vine cu o opinie si apoi, pana la decizia din martie, vom putea sa trimitem si concluziile noastre, a adaugat seful de la Finante.
Citu a reiterat ca din momentul in care a preluat acest mandat, a anuntat ca Romania merge spre procedura de deficit excesiv, insa atunci cand a construit bugetul a luat in calcul legislatia in vigoare, care prevede majorarea pensiilor si a salariilor in sistemul bugetar.
Nu prea imi dau seama ce legatura au cele doua (deficitul excesiv cu cresterea pensiilor in septembrie, n.r.). Procedura de deficit excesiv se refera la executia pentru 2019, si apoi i se spune Romaniei ca trebuie sa reduca deficitul. Pentru 2020, deja exista un buget, cu un deficit de 3,6% din PIB, unde am luat in considerare legislatia in vigoare. Din momentul in care am preluat acest mandat, am spus ca Romania merge spre procedura de deficit excesiv. Asta nu a insemnat ca in momentul in care am facut Bugetul (pentru 2020, n.r.) nu am luat in calcul legislatia in vigoare. In februarie au fost platite salariile in sistemul bugetar marite, a explicat el.
Comisia Europeana a publicat vineri un raport potrivit caruia Romania nu respecta criteriul deficitului definit in Tratat si ca deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificata.
Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022, adoptata de Guvern in data de 10 decembrie 2019 si trimisa Parlamentului, prevede o tinta de deficit de 3,8% din PIB in 2019, o cifra care potrivit Comisiei Europene constituie o dovada prima facie a existentei unui deficit excesiv in Romania, potrivit Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, se arata in raport.
Deficitul preconizat pentru 2019 este peste si nu apropiat de valoarea de referinta de 3% din PIB prevazuta in Tratat. Depasirea nu este considerata a fi nici exceptionala si nici temporara, se arata in raportul executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarna ale Comisiei, deficitul guvernamental al Romaniei a ajuns la 4% din PIB in 2019, urmand a urca la 4,9% in 2020 si 6,9% in 2021. Majorarea deficitului este in principal rezultatul majorarii pensiilor adoptata in vara lui 2019, in special o crestere de 40% a pensiilor programata pentru luna septembrie 2020, si o noua recalculare a pensiilor programata pentru luna septembrie 2021. In plus, intre luna decembrie 2019 si ianuarie 2020, autoritatile au adoptat noi reduceri de taxe si au dublat alocatiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniaza ca din cauza calendarului de implementare, aceasta lege va creste in mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile intr-o perioada scurta de timp. Legea pensiilor este principalul factor al preconizatei cresteri rapide a deficitului guvernamental si a riscurilor la adresa sustenabilitatii fiscale, se arata in raportul executivului comunitar.
Comisia Europeana precizeaza ca la data de 6 februarie autoritatile romane au trimis o scrisoare in care prezinta o serie de factori relevanti pe care Comisia sa le ia in considerare in analiza sa.
Autoritatile de la Bucuresti sustin ca deteriorarea deficitului bugetar in 2019 se explica in mare parte prin cresterea cheltuielilor de personal, cu asistenta sociala si investitiile in timp ce veniturile au ramas in mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autoritatile romane subliniaza ca strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022 arata o ajustarea graduala a deficitului bugetar pe termen mediu chiar daca va ramane peste valoare de referinta de 3% din PIB pana in 2021. Autoritatile explica faptul ca ritmul consolidarii fiscale este limitat de cadrul legal existent, in special prevederile din noua lege a pensiilor adoptata de Parlament in 2019.
Analiza sugereaza ca criteriul deficitului cuprins in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat si astfel o procedura de deficit excesiv este justificata, concluzioneaza Comisia Europeana.
Etapa imediat urmatoare este formularea de catre Comitetul Economic si Financiar a unui aviz cu privire la raport, in urmatoarele doua saptamani. AGERPRES/(AS-autor: George Coman, editor: Mariana Nica, imagine: Marian Vladut, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Gabriela Badea)
El a precizat ca raportul Comisiei Europene subliniaza ca si in 2017 au fost solicitate de doua ori pe an ajustari ale deficitului bugetar, la fel si in 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.
Daca guvernele PSD ar fi luat masuri incepand cu 2017, nu ne-am fi aflat in aceasta situatie in 2020, sa intram in aceasta procedura de deficit excesiv. Timp de trei ani de zile acest lucru nu s-a intamplat. Inca un lucru foarte important de mentionat: deficitele mari, din 2017, 2018, s-au facut cu cheltuieli de investitii care au ajuns la minim istoric, si asta spune si raportul Comisiei Europene. In 2017 a fost minimul istoric de dupa aderarea la UE de doar 2,6% din PIB investitii si au crescut la aproape 2,7% din PIB in 2018. Daca nu preluam guvernarea in noiembrie anul trecut, acolo ar fi fost investitiile si in 2019, deoarece cheltuielile cu investitiile au crescut de la 2,6% din PIB, care erau la sfarsitul lunii octombrie, pana la peste 4%, pentru ca am cheltuit in ultimele doua luni aproape 17 miliarde de lei, adica 38% din totalul investitiilor pentru 2019, a explicat seful de la Finante.
Potrivit sursei citate, in raportul CE a fost inclusa informatia ca, inca din februarie 2019, Romania intrase in procedura de dezechilibre macroeconomice, iarasi un lucru ignorat de guvernul PSD.
Se stia inca de la inceputul anului trecut ca au crescut dezechilibrele macroeconomice, am tot vorbit, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, aceste deficite gemene, si nu s-a intamplat nimic in 2019. Deci raportul de astazi arata clar cum a distrus PSD economia in ultimii trei ani de zile. Arata clar ca atunci cand ignori avertismentele venite de la partenerii internationali cu care lucram ajungi in aceasta situatie. In acelasi timp, raportul arata clar ca intram pe o traiectorie de consolidare si disciplina fiscala. i am spus de fiecare data ca noi ne tinem de aceasta traiectorie de a reduce deficitul bugetar sub 3% in 2022. Intram in aceasta perioada acum in care vom prezenta si alte masuri, a completat seful de la finante.
Ministrul Finantelor a subliniat ca, incepand cu 2021, masurile pentru a mentine aceasta traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atat pe partea de cheltuieli, cat si pe partea de venituri.
Va spun ca incepand cu 2021, masurile pentru a mentine aceasta traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atat pe partea de cheltuieli, cat si pe partea de venituri. Masuri pe cheltuieli deja ati vazut cateva in 2020: inghetarea salariilor demnitarilor, inghetarea valorii pentru norma de hrana, si asa mai departe, deci acestea sunt masuri pe partea de cheltuieli. Pe partea de venituri, sunt masuri care sper sa dea rezultate anul viitor, desi cred ca o parte vor fi de anul acesta, si sunt foarte multe legate de ANAF, de informatizarea ANAF. Vom vedea daca si pe partea de fiscalitate, simplificarea modului in care Codul Fiscal lucreaza in Romania, daca sunt si acolo cateva locuri in care putem sa crestem veniturile. Dupa cum stiti, facem evaluarea Codului Fiscal in acest moment, a aratat oficialul MFP.
Citu a mentionat ca MFP va trimite observatiile pe acest raport, iar Comisia Europeana va lua o decizie, in martie cel mai devreme .
Ceea ce urmeaza...
Comisia ne intreaba daca avem comentarii pe marginea acestui raport. Vom trimite observatiile noastre si apoi Comisia va lua o decizie, cred ca decizia va fi luata in martie cel mai devreme, dar procedura a inceput din acest raport. (...)Diferenta (fata de abordarea PSD n.r.) este ca noi lucram transparent, lucram foarte aproape cu Comisia. Comisia a facut aceasta analiza pe anii trecuti, vom vedea unde avem divergente si cum putem sa discutam partea noastra. Asa se intampla de fiecare data. Comisia vine cu o opinie si apoi, pana la decizia din martie, vom putea sa trimitem si concluziile noastre, a adaugat seful de la Finante.
Citu a reiterat ca din momentul in care a preluat acest mandat, a anuntat ca Romania merge spre procedura de deficit excesiv, insa atunci cand a construit bugetul a luat in calcul legislatia in vigoare, care prevede majorarea pensiilor si a salariilor in sistemul bugetar.
Nu prea imi dau seama ce legatura au cele doua (deficitul excesiv cu cresterea pensiilor in septembrie, n.r.). Procedura de deficit excesiv se refera la executia pentru 2019, si apoi i se spune Romaniei ca trebuie sa reduca deficitul. Pentru 2020, deja exista un buget, cu un deficit de 3,6% din PIB, unde am luat in considerare legislatia in vigoare. Din momentul in care am preluat acest mandat, am spus ca Romania merge spre procedura de deficit excesiv. Asta nu a insemnat ca in momentul in care am facut Bugetul (pentru 2020, n.r.) nu am luat in calcul legislatia in vigoare. In februarie au fost platite salariile in sistemul bugetar marite, a explicat el.
Comisia Europeana a publicat vineri un raport potrivit caruia Romania nu respecta criteriul deficitului definit in Tratat si ca deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificata.
Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022, adoptata de Guvern in data de 10 decembrie 2019 si trimisa Parlamentului, prevede o tinta de deficit de 3,8% din PIB in 2019, o cifra care potrivit Comisiei Europene constituie o dovada prima facie a existentei unui deficit excesiv in Romania, potrivit Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, se arata in raport.
Deficitul preconizat pentru 2019 este peste si nu apropiat de valoarea de referinta de 3% din PIB prevazuta in Tratat. Depasirea nu este considerata a fi nici exceptionala si nici temporara, se arata in raportul executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarna ale Comisiei, deficitul guvernamental al Romaniei a ajuns la 4% din PIB in 2019, urmand a urca la 4,9% in 2020 si 6,9% in 2021. Majorarea deficitului este in principal rezultatul majorarii pensiilor adoptata in vara lui 2019, in special o crestere de 40% a pensiilor programata pentru luna septembrie 2020, si o noua recalculare a pensiilor programata pentru luna septembrie 2021. In plus, intre luna decembrie 2019 si ianuarie 2020, autoritatile au adoptat noi reduceri de taxe si au dublat alocatiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniaza ca din cauza calendarului de implementare, aceasta lege va creste in mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile intr-o perioada scurta de timp. Legea pensiilor este principalul factor al preconizatei cresteri rapide a deficitului guvernamental si a riscurilor la adresa sustenabilitatii fiscale, se arata in raportul executivului comunitar.
Comisia Europeana precizeaza ca la data de 6 februarie autoritatile romane au trimis o scrisoare in care prezinta o serie de factori relevanti pe care Comisia sa le ia in considerare in analiza sa.
Autoritatile de la Bucuresti sustin ca deteriorarea deficitului bugetar in 2019 se explica in mare parte prin cresterea cheltuielilor de personal, cu asistenta sociala si investitiile in timp ce veniturile au ramas in mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autoritatile romane subliniaza ca strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022 arata o ajustarea graduala a deficitului bugetar pe termen mediu chiar daca va ramane peste valoare de referinta de 3% din PIB pana in 2021. Autoritatile explica faptul ca ritmul consolidarii fiscale este limitat de cadrul legal existent, in special prevederile din noua lege a pensiilor adoptata de Parlament in 2019.
Analiza sugereaza ca criteriul deficitului cuprins in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat si astfel o procedura de deficit excesiv este justificata, concluzioneaza Comisia Europeana.
Etapa imediat urmatoare este formularea de catre Comitetul Economic si Financiar a unui aviz cu privire la raport, in urmatoarele doua saptamani. AGERPRES/(AS-autor: George Coman, editor: Mariana Nica, imagine: Marian Vladut, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Gabriela Badea)
