DOCUMENTAR: 90 de ani de la înfiinţarea Federaţiei Române de Fotbal
Federatia Romana de Fotbal, forul oficial conducator al fotbalului romanesc, a fost infiintata la 16 februarie 1930.
Primele forme de organizare a fotbalului pe teritoriul tarii: 1904 - Olimpia Bucuresti; 1909 - primul organism de conducere a activitatii fotbalistilor, Asociatia Societatilor Sportive din Romania, devenita ulterior Asociatiunea Cluburilor de Fotbal, avand sediul la Bucuresti si ca presedinte pe Mario Gebauer, noteaza Ioan Chirila si Mihai Ionescu in volumul Un veac de fotbal romanesc (Editura Fundatiei Pro, 1999). Tot in 1909, incepe primul campionat national de fotbal, care va fi castigat, in primavara anului urmator, de Olimpia Bucuresti.
La 1 decembrie 1912, Asociatiunea Cluburilor de Fotbal se va afilia la Comisia Centrala de Fotbal Asociatie (presedinte Mario Gebaur, secretar Lazar Breyer), care la randul sau facea parte din Federatia Societatilor Sportive din Romania (FSSR), infiintata tot in 1912. Vor aparea echipele Venus Bucuresti si Prahova Ploiesti, in 1915; Sportul Studentesc Bucuresti, in 1916; CA Oradea si Chinezul Timisoara in 1910, si AMFA Arad, in 1911, potrivit Enciclopediei Educatiei Fizice si Sportului din Romania (vol. I, Bucuresti, 2002).
Echipa nationala a Romaniei si-a inceput activitatea la 8 iunie 1922, intr-un meci la Belgrad, contra Iugoslaviei, reusind sa castige cu 2-1.
La 20 mai 1923, Comisia de Fotbal Asociatie a FSSR este admisa la Congresul de la Zurich ca membra a FIFA. In aceasta calitate, Romania participa la Turneul Olimpic de Fotbal de la Jocurile Olimpice din 1924 desfasurate la Paris.
La 16 februarie 1930, Comisia Centrala de Fotbal Asociatie se transforma in Federatia Romana de Fotbal Asociatie (FRFA), organism independent cu autoritate juridica, acesta hotarand participarea Romaniei la Campionatul Mondial din Uruguay in luna iulie a aceluiasi an. Primul presedinte al FRFA a fost avocatul Aurel Leucutia (1930-1933), care are meritul de a fi organizat primul campionat unitar al primei divizii (1932-1933), precizeaza site-ul Federatiei Romane de Fotbal, www.frf.ro.
Campionatul intern, Divizia A, a inceput cu editia 1932-1933, initial fiind impartit in doua serii. In 1934 a aparut Divizia B; in 1936, Divizia C; iar in 1937, Campionatul National al Juniorilor. Cupa Romaniei, competitie de masa, a fost inaugurata in 1933. Disputat pana la cel de-al Doilea Razboi Mondial, campionatul a dat castig de cauza echipelor Ripensia (1933, 1935, 1936, 1938), Venus (1934, 1937, 1939, 1940) si Unirea Tricolor (1941). Cupa Romaniei a revenit Ripensiei (1934, 1936), CFR - din 1936, Rapid FC Bucuresti (1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942) si CFR Turnu Severin (1943).
Pe plan international este de remarcat prezenta echipei nationale la trei editii ale turneului final al CM in 1930 (Uruguay), 1934 (Italia) si 1938 (Franta), rezultatele obtinute nefiind notabile. De mentionat si participarea echipelor Ripensia, Venus si Rapid, incepand din 1937, la Cupa Europei Centrale intercluburi, Rapid realizand cea mai buna performanta, in 1940, cand s-a calificat in finala competitiei, nedisputata din cauza razboiului.
In 1945, fotbalul a reintrat in activitate, dar in conditiile social-politice ale vremii, care vor avea ca efect politizarea sa. Astfel, dupa ce in 1946 au fost inghetate transferurile si in 1948 a fost desfiintat profesionismul, echipele de fotbal au fost sindicalizate, aparand acea forma mascata de profesionism de stat. Organizatoric, fotbalul a trecut prin mai multe formule, numindu-se: Comisie de fotbal (1945-1949); inspectorat (1949-1957) si din nou federatie, din 1958. Reluarea activitatii fotbalistice dupa razboi a fost marcata si de aparitia unor echipe noi, printre care si cele departamentale: ITA (UTA) in 1945, CCA - Steaua in 1947, Dinamo si Universitatea Craiova in 1948, Dinamo Pitesti - FC Arges in 1953, ASA Targu Mures in 1962.
Pe de alta parte, o serie de echipe, cum ar fi Carmen Bucuresti, Ripensia, Venus, Ciocanul Bucuresti, Gloria Arad, Chinezul Timisoara, Unirea Tricolor au disparut. Activitatea competitionala a continuat dupa sistemul adoptat in 1932 si s-a reluat in august 1946. CCA - Steaua, ITA - UTA, Dinamo, Petrolul, IC Oradea si Rapid si-au inscris numele in cartea campionatelor, pana in 1970.
Principalele evenimente internationale din aceasta perioada (1945-1970) au fost: participarea echipei nationale la preliminariile CM, trei tentative de a ajunge in turneul final fiind ratate in 1954 (Elvetia), 1958 (Suedia) si 1966 (Anglia), pentru ca in 1970, in Mexic, sa se inregistreze o calificare la turneul final, dupa o absenta de 32 de ani. De alte doua ori, in acelasi interval de timp, nu s-a participat nici la preliminariile CM din 1950 si 1962. In ce priveste Campionatul European, Romania nu a depasit faza preliminariilor in trei editii (1960, 1964 si 1968). La JO, nationala Romaniei a participat in 1952 la turneul final de la Helsinki, a absentat de la Melbourne din 1956, a ratat calificarea in 1960 la Roma, a reusit sa se califice in 1964 la Tokyo si, din nou, a pierdut sansa participarii in Mexic, in 1968.
Dupa 1970, au fost ratate calificarile la CM din 1974 (RFG) si 1978 (Argentina), precum si cele la turneele finale ale CE din 1976 (Iugoslavia), 1980 (Italia) si JO de la Munchen (1972), Montreal (1976) si Moscova (1980). In compensatie, Romania a castigat, in 1974, Cupa Balcanica (CB) pentru echipele de tineret, iar in 1980 CB a seniorilor. Merita, de asemenea, subliniata performanta jucatorului Dudu Georgescu, castigator, in 1975 si 1977, al Ghetei de aur, atribuita celui mai eficace fotbalist continental. De asemenea, Steaua a ajuns pentru prima oara in sferturile de finala ale Cupei Cupelor.
Decada 1981-1990 poate fi considerata una de exceptie din intreaga istorie a fotbalului nostru in ce priveste performantele internationale. Seria marilor succese a fost deschisa de nationala de juniori care a cucerit medalia de bronz in 1981, la CM din Australia, Romulus Gabor fiind desemnat cel mai bun fotbalist al turneului si rasplatit cu Balonul de aur. Prima reprezentativa a ratat calificarea in turneul final al CM din Spania in 1982, dar a obtinut, in 1984, calificarea la turneul final al CE din Franta. Alte doua rateuri la limita s-au inregistrat pentru turneul final al CM din Mexic, in 1986 si turneul final al CE din Germania in 1988.
In 1990, nationala a reusit, dupa 20 de ani de asteptare, o noua prezenta la un turneu final al CM, cel din Italia, unde echipa condusa de Emeric Ienei a depasit pentru prima oara faza grupelor, pierzand cu putin sansa de a accede in sferturile de finala. Performante remarcabile au realizat juniorii tricolori calificati in turneele finale ale CE pe grupe de varsta in 1981, 1983, 1986 (cu doua echipe), 1988 si 1989, la care se adauga si doua titluri balcanice in 1983 si 1989.
Realizari extrem de valoroase au avut si echipele romanesti in competitiile de club continentale. Startul l-a dat Universitatea Craiova, care a ajuns in semifinalele Cupei UEFA, editia 1982-1983. Dinamo a reusit sa patrunda in semifinalele CCE, editia 1983-1984. A urmat Steaua, care in 1986 a cucerit CCE (2-0 cu CF Barcelona dupa executarea loviturilor de la 11 m), portarul Helmuth Duckadam intrand in Cartea Recordurilor dupa cele patru penalty-uri aparate. Steaua s-a mai calificat in semifinalele CCE, editia 1987-1988, si in finala aceleiasi competitii, editia 1988-1989, si a castigat Supercupa Europei in februarie 1987 invingand, la Monte Carlo, pe Dinamo Kiev cu 1-0, gol marcat de Gheorghe Hagi.
Evenimentele politice de la sfarsitul anului 1989 au determinat modificari esentiale organizatorice, cat si in privinta activitatii fotbalistice. In anul competitional 1990-1991, un grup masiv dintre cei mai valorosi jucatori romani au luat drumul strainatatii, fiind solicitati de mari cluburi continentale.
La 23 februarie 1991, Adunarea Generala a FRF a adoptat noul statut, a ales consiliul federal, iar prin hotararea judecatoreasca nr. 290, din 12 aprilie 1991, FR de Fotbal a devenit persoana juridica de drept privat, echivalent cu autonomia si avand astfel calea deschisa spre profesionism, mentioneaza Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania. La 1 august 1991, printr-o hotarare a Guvernului, s-a aprobat trecerea la profesionism.
La turneul final al CM din SUA (1994), Romania a obtinut cea mai buna performanta din intreaga sa istorie. Romania a ocupat primul loc in grupa (3-1 cu Columbia, 1-4 cu Elvetia si 1-0 cu SUA), a trecut de optimi, 3-2 cu Argentina, dar in sferturi a pierdut cu Suedia, dupa 120 de minute de joc, in urma executarii penalty-urilor, ratand la foarte mica diferenta o calificare istorica in semifinale. Locul 6 obtinut in ierarhia mondiala reprezinta o performanta de exceptie, care a facut sa fie privite cu incredere calificarile ulterioare ale nationalei la turneele finale ale CE din Anglia in 1996 (unde Romania a pierdut toate meciurile din grupa) si CM din Franta in 1998 (nationala calificandu-se pana in optimile de finala).
Turneul final al Generatiei de aur a fost EURO 2000, in Olanda si Belgia. Dintr-o grupa imposibila, Romania obtinea calificarea dupa 1-1 cu Germania, 0-1 cu Portugalia si 3-2 contra Angliei. In sferturile de finala, Romania a pierdut cu 2-0 in fata Italiei. Vechea sigla a FRFFoto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTOIncepand cu anul 2001, echipa nationala a trecut printr-o perioada nefasta, ratand mai multe calificari la Cupa Mondiala si la Campionatul European. Romania a mai reusit o singura calificare, la turneul final al Campionatului European din 2008, din Austria si Elvetia, clasandu-se a treia in grupa.
La nivel de cluburi, este de notat doar confruntarea dintre doua echipe bucurestene, Rapid si Steaua, in faza grupelor in sferturile de finala ale Cupei UEFA (2005-2006), cand Steaua s-a calificat in semifinalele competitiei si a fost invinsa de Middlesbrough (Anglia).
Din 1930 si pana la actualul presedinte al Federatiei, au fost alti 28 de conducatori ai FRF. Printre ei, prefectul Capitalei in anii 30, Gabriel Marinescu (1936-1940), inginerul, ziaristul sportiv si antrenorul Virgil Economu (1946-1947), omul politic Corneliu Manescu (1958-1960), fostul mare jucator al CCA-ului, Gheorghe Popescu (1963-1967), Mircea Angelescu (1969-1975 si 1986-1989), Andrei Radulescu (1989-1990), Mircea Pascu (ian. 1990-aug. 1990), Mircea Sandu, (aug. 1990-mart. 2014).
In prezent, Federatia Romana de Fotbal este condusa de Razvan Burleanu (din mart. 2014). FRF a organizat an de an campionatul national de fotbal pana in 1997, cand se decide preluarea si organizarea acestuia de Liga Profesionista de Fotbal (LPF). Federatia Romana de Fotbal este membra fondatoare a Uniunii Europene de Fotbal Asociatie (UEFA) din 1954.
In data de 4 mai 2009, Federatiei Romane de Fotbal i s-a acordat prin decret prezidential Ordinul Meritul Sportiv, clasa a II-a, cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la infiintarea primului organism de conducere a activitatii fotbalistilor, respectiv a Asociatiei Societatilor Sportive din Romania, in semn de apreciere deosebita pentru intreaga activitate pusa in slujba sportului romanesc, pentru contributia adusa la promovarea imaginii Romaniei in lume, mentioneaza site-ul www.presidency.ro. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) * Explicatie foto din deschidere: Noua sigla stilizata a Federatiei Romane de Fotbal (FRF), reprezentand un vultur in culorile drapelului national.
Primele forme de organizare a fotbalului pe teritoriul tarii: 1904 - Olimpia Bucuresti; 1909 - primul organism de conducere a activitatii fotbalistilor, Asociatia Societatilor Sportive din Romania, devenita ulterior Asociatiunea Cluburilor de Fotbal, avand sediul la Bucuresti si ca presedinte pe Mario Gebauer, noteaza Ioan Chirila si Mihai Ionescu in volumul Un veac de fotbal romanesc (Editura Fundatiei Pro, 1999). Tot in 1909, incepe primul campionat national de fotbal, care va fi castigat, in primavara anului urmator, de Olimpia Bucuresti.
La 1 decembrie 1912, Asociatiunea Cluburilor de Fotbal se va afilia la Comisia Centrala de Fotbal Asociatie (presedinte Mario Gebaur, secretar Lazar Breyer), care la randul sau facea parte din Federatia Societatilor Sportive din Romania (FSSR), infiintata tot in 1912. Vor aparea echipele Venus Bucuresti si Prahova Ploiesti, in 1915; Sportul Studentesc Bucuresti, in 1916; CA Oradea si Chinezul Timisoara in 1910, si AMFA Arad, in 1911, potrivit Enciclopediei Educatiei Fizice si Sportului din Romania (vol. I, Bucuresti, 2002).
Echipa nationala a Romaniei si-a inceput activitatea la 8 iunie 1922, intr-un meci la Belgrad, contra Iugoslaviei, reusind sa castige cu 2-1.
La 20 mai 1923, Comisia de Fotbal Asociatie a FSSR este admisa la Congresul de la Zurich ca membra a FIFA. In aceasta calitate, Romania participa la Turneul Olimpic de Fotbal de la Jocurile Olimpice din 1924 desfasurate la Paris.
La 16 februarie 1930, Comisia Centrala de Fotbal Asociatie se transforma in Federatia Romana de Fotbal Asociatie (FRFA), organism independent cu autoritate juridica, acesta hotarand participarea Romaniei la Campionatul Mondial din Uruguay in luna iulie a aceluiasi an. Primul presedinte al FRFA a fost avocatul Aurel Leucutia (1930-1933), care are meritul de a fi organizat primul campionat unitar al primei divizii (1932-1933), precizeaza site-ul Federatiei Romane de Fotbal, www.frf.ro.
Campionatul intern, Divizia A, a inceput cu editia 1932-1933, initial fiind impartit in doua serii. In 1934 a aparut Divizia B; in 1936, Divizia C; iar in 1937, Campionatul National al Juniorilor. Cupa Romaniei, competitie de masa, a fost inaugurata in 1933. Disputat pana la cel de-al Doilea Razboi Mondial, campionatul a dat castig de cauza echipelor Ripensia (1933, 1935, 1936, 1938), Venus (1934, 1937, 1939, 1940) si Unirea Tricolor (1941). Cupa Romaniei a revenit Ripensiei (1934, 1936), CFR - din 1936, Rapid FC Bucuresti (1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942) si CFR Turnu Severin (1943).
Pe plan international este de remarcat prezenta echipei nationale la trei editii ale turneului final al CM in 1930 (Uruguay), 1934 (Italia) si 1938 (Franta), rezultatele obtinute nefiind notabile. De mentionat si participarea echipelor Ripensia, Venus si Rapid, incepand din 1937, la Cupa Europei Centrale intercluburi, Rapid realizand cea mai buna performanta, in 1940, cand s-a calificat in finala competitiei, nedisputata din cauza razboiului.
In 1945, fotbalul a reintrat in activitate, dar in conditiile social-politice ale vremii, care vor avea ca efect politizarea sa. Astfel, dupa ce in 1946 au fost inghetate transferurile si in 1948 a fost desfiintat profesionismul, echipele de fotbal au fost sindicalizate, aparand acea forma mascata de profesionism de stat. Organizatoric, fotbalul a trecut prin mai multe formule, numindu-se: Comisie de fotbal (1945-1949); inspectorat (1949-1957) si din nou federatie, din 1958. Reluarea activitatii fotbalistice dupa razboi a fost marcata si de aparitia unor echipe noi, printre care si cele departamentale: ITA (UTA) in 1945, CCA - Steaua in 1947, Dinamo si Universitatea Craiova in 1948, Dinamo Pitesti - FC Arges in 1953, ASA Targu Mures in 1962.
Pe de alta parte, o serie de echipe, cum ar fi Carmen Bucuresti, Ripensia, Venus, Ciocanul Bucuresti, Gloria Arad, Chinezul Timisoara, Unirea Tricolor au disparut. Activitatea competitionala a continuat dupa sistemul adoptat in 1932 si s-a reluat in august 1946. CCA - Steaua, ITA - UTA, Dinamo, Petrolul, IC Oradea si Rapid si-au inscris numele in cartea campionatelor, pana in 1970.
Principalele evenimente internationale din aceasta perioada (1945-1970) au fost: participarea echipei nationale la preliminariile CM, trei tentative de a ajunge in turneul final fiind ratate in 1954 (Elvetia), 1958 (Suedia) si 1966 (Anglia), pentru ca in 1970, in Mexic, sa se inregistreze o calificare la turneul final, dupa o absenta de 32 de ani. De alte doua ori, in acelasi interval de timp, nu s-a participat nici la preliminariile CM din 1950 si 1962. In ce priveste Campionatul European, Romania nu a depasit faza preliminariilor in trei editii (1960, 1964 si 1968). La JO, nationala Romaniei a participat in 1952 la turneul final de la Helsinki, a absentat de la Melbourne din 1956, a ratat calificarea in 1960 la Roma, a reusit sa se califice in 1964 la Tokyo si, din nou, a pierdut sansa participarii in Mexic, in 1968.
Dupa 1970, au fost ratate calificarile la CM din 1974 (RFG) si 1978 (Argentina), precum si cele la turneele finale ale CE din 1976 (Iugoslavia), 1980 (Italia) si JO de la Munchen (1972), Montreal (1976) si Moscova (1980). In compensatie, Romania a castigat, in 1974, Cupa Balcanica (CB) pentru echipele de tineret, iar in 1980 CB a seniorilor. Merita, de asemenea, subliniata performanta jucatorului Dudu Georgescu, castigator, in 1975 si 1977, al Ghetei de aur, atribuita celui mai eficace fotbalist continental. De asemenea, Steaua a ajuns pentru prima oara in sferturile de finala ale Cupei Cupelor.
Decada 1981-1990 poate fi considerata una de exceptie din intreaga istorie a fotbalului nostru in ce priveste performantele internationale. Seria marilor succese a fost deschisa de nationala de juniori care a cucerit medalia de bronz in 1981, la CM din Australia, Romulus Gabor fiind desemnat cel mai bun fotbalist al turneului si rasplatit cu Balonul de aur. Prima reprezentativa a ratat calificarea in turneul final al CM din Spania in 1982, dar a obtinut, in 1984, calificarea la turneul final al CE din Franta. Alte doua rateuri la limita s-au inregistrat pentru turneul final al CM din Mexic, in 1986 si turneul final al CE din Germania in 1988.
In 1990, nationala a reusit, dupa 20 de ani de asteptare, o noua prezenta la un turneu final al CM, cel din Italia, unde echipa condusa de Emeric Ienei a depasit pentru prima oara faza grupelor, pierzand cu putin sansa de a accede in sferturile de finala. Performante remarcabile au realizat juniorii tricolori calificati in turneele finale ale CE pe grupe de varsta in 1981, 1983, 1986 (cu doua echipe), 1988 si 1989, la care se adauga si doua titluri balcanice in 1983 si 1989.
Realizari extrem de valoroase au avut si echipele romanesti in competitiile de club continentale. Startul l-a dat Universitatea Craiova, care a ajuns in semifinalele Cupei UEFA, editia 1982-1983. Dinamo a reusit sa patrunda in semifinalele CCE, editia 1983-1984. A urmat Steaua, care in 1986 a cucerit CCE (2-0 cu CF Barcelona dupa executarea loviturilor de la 11 m), portarul Helmuth Duckadam intrand in Cartea Recordurilor dupa cele patru penalty-uri aparate. Steaua s-a mai calificat in semifinalele CCE, editia 1987-1988, si in finala aceleiasi competitii, editia 1988-1989, si a castigat Supercupa Europei in februarie 1987 invingand, la Monte Carlo, pe Dinamo Kiev cu 1-0, gol marcat de Gheorghe Hagi.
Evenimentele politice de la sfarsitul anului 1989 au determinat modificari esentiale organizatorice, cat si in privinta activitatii fotbalistice. In anul competitional 1990-1991, un grup masiv dintre cei mai valorosi jucatori romani au luat drumul strainatatii, fiind solicitati de mari cluburi continentale.
La 23 februarie 1991, Adunarea Generala a FRF a adoptat noul statut, a ales consiliul federal, iar prin hotararea judecatoreasca nr. 290, din 12 aprilie 1991, FR de Fotbal a devenit persoana juridica de drept privat, echivalent cu autonomia si avand astfel calea deschisa spre profesionism, mentioneaza Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania. La 1 august 1991, printr-o hotarare a Guvernului, s-a aprobat trecerea la profesionism.
La turneul final al CM din SUA (1994), Romania a obtinut cea mai buna performanta din intreaga sa istorie. Romania a ocupat primul loc in grupa (3-1 cu Columbia, 1-4 cu Elvetia si 1-0 cu SUA), a trecut de optimi, 3-2 cu Argentina, dar in sferturi a pierdut cu Suedia, dupa 120 de minute de joc, in urma executarii penalty-urilor, ratand la foarte mica diferenta o calificare istorica in semifinale. Locul 6 obtinut in ierarhia mondiala reprezinta o performanta de exceptie, care a facut sa fie privite cu incredere calificarile ulterioare ale nationalei la turneele finale ale CE din Anglia in 1996 (unde Romania a pierdut toate meciurile din grupa) si CM din Franta in 1998 (nationala calificandu-se pana in optimile de finala).
Turneul final al Generatiei de aur a fost EURO 2000, in Olanda si Belgia. Dintr-o grupa imposibila, Romania obtinea calificarea dupa 1-1 cu Germania, 0-1 cu Portugalia si 3-2 contra Angliei. In sferturile de finala, Romania a pierdut cu 2-0 in fata Italiei. Vechea sigla a FRFFoto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTOIncepand cu anul 2001, echipa nationala a trecut printr-o perioada nefasta, ratand mai multe calificari la Cupa Mondiala si la Campionatul European. Romania a mai reusit o singura calificare, la turneul final al Campionatului European din 2008, din Austria si Elvetia, clasandu-se a treia in grupa.
La nivel de cluburi, este de notat doar confruntarea dintre doua echipe bucurestene, Rapid si Steaua, in faza grupelor in sferturile de finala ale Cupei UEFA (2005-2006), cand Steaua s-a calificat in semifinalele competitiei si a fost invinsa de Middlesbrough (Anglia).
Din 1930 si pana la actualul presedinte al Federatiei, au fost alti 28 de conducatori ai FRF. Printre ei, prefectul Capitalei in anii 30, Gabriel Marinescu (1936-1940), inginerul, ziaristul sportiv si antrenorul Virgil Economu (1946-1947), omul politic Corneliu Manescu (1958-1960), fostul mare jucator al CCA-ului, Gheorghe Popescu (1963-1967), Mircea Angelescu (1969-1975 si 1986-1989), Andrei Radulescu (1989-1990), Mircea Pascu (ian. 1990-aug. 1990), Mircea Sandu, (aug. 1990-mart. 2014).
In prezent, Federatia Romana de Fotbal este condusa de Razvan Burleanu (din mart. 2014). FRF a organizat an de an campionatul national de fotbal pana in 1997, cand se decide preluarea si organizarea acestuia de Liga Profesionista de Fotbal (LPF). Federatia Romana de Fotbal este membra fondatoare a Uniunii Europene de Fotbal Asociatie (UEFA) din 1954.
In data de 4 mai 2009, Federatiei Romane de Fotbal i s-a acordat prin decret prezidential Ordinul Meritul Sportiv, clasa a II-a, cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la infiintarea primului organism de conducere a activitatii fotbalistilor, respectiv a Asociatiei Societatilor Sportive din Romania, in semn de apreciere deosebita pentru intreaga activitate pusa in slujba sportului romanesc, pentru contributia adusa la promovarea imaginii Romaniei in lume, mentioneaza site-ul www.presidency.ro. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) * Explicatie foto din deschidere: Noua sigla stilizata a Federatiei Romane de Fotbal (FRF), reprezentand un vultur in culorile drapelului national.
