Predator Hunting Grounds Review: vânătoare cu ţârâita
Trebuie sa recunoastem ca, fata de fratele mai mare Alien, licenta Predator nu a avut parte de un parcurs remarcabil in domeniul jocurilor video. Nu sunt necesare nici macar toate degetele de la o mana pentru a numara jocurile Predator de calitate si, chiar in aceste cazuri, toate se leaga, din nou, de xenomorphul lui H. R. Giger (primele doua titluri ale seriei Aliens vs. Predator merita incercate chiar si acum, in ciuda varstei lor apreciabile). Din pacate, chiar daca Predator: Hunting Grounds promitea sa rupa acest blestem , adevarul este ca nu o face, agaugand inca o caramida de submediocritate la piramida dezamagirii pe care s-a catarat predatorul virtual.
In primul rand, Predator: Hunting Grounds se rezuma la a fi un titlu dedicat in exclusivitate abordarii multiplayer, deci puteti uita despre orice fel de aport narativ pe care acest joc l-ar fi putut aduce universului din care face parte. De asemenea, Hunting Grounds este realizat de echipa de la Illfonic, care s-a specializat intr-un gen de multiplayer asimetric, folosit si de precedentul lor joc: Friday the 13th. Pe scurt, in loc de Jason si adolescenti, de aceasta data un utilizator il va intruchipa pe temutul Predator, in timp ce patru alti jucatori se vor uni intr-un Fireteam, in incercarea de a supravietui atacurilor vanatorului extraterestru.
Evident, primul impuls pe care il ai atunci cand pornesti Predator: Hunting Grounds este sa alegi predatorul, pentru a-ti vana victimile de la inaltime, adapostit de copaci si folosindu-te de camuflare si armele creative ale acestui personaj. Dupa ce treci insa de perioada de matchmaking (despre care voi vorbi in detaliu un pic mai tarziu) si iei primul contact cu jocul, realizezi ca foarte putine dintre lucrurile la care te-ai fi asteptat chiar se intampla in titlul celor de la Illfonic. Da, ca predator, ai avantajul de a te putea cocota in copaci, de a te deplasa rapid in stilul parkour, de a evidentia victimile folosindu-ti termoviziunea si de a-ti utiliza tunul montat pe umar pentru a le reduce la tacere.
Insa jocul este construit intr-un asemenea fel incat confera niste avantaje evidente jucatorilor din Fireteam, de cele mai multe ori predatorul fiind nevoit sa coboare la nivelul solului pentru a-i putea elimina, pozitie in care devine extrem de vulnerabil. Nu este o problema: imi voi personaliza predatorul cu alte arme si unelte mai eficiente ti-ai putea spune, insa nu faci decat sa te mai amagesti un pic. i asta pentru ca sistemul de progresie a predatorului blocheaza noile arme in spatele atingerii anumitor niveluri de experienta, unele destul de avansate, iar aceasta sarcina poate deveni aproape imposibila din multiple cauze, precum timpii de matchmaking sau continutul restrans si foarte putin variat al intregului joc.
Din fericire, lucrurile stau ceva mai bine in ceea ce priveste gameplay-ul dedicat echipei Fireteam formate din personaje umane. Aici jocul se prezinta drept un first person shooter militar destul de conventional, cel putin la prima vedere, in care echipa ta trebuie sa colaboreze si sa se coordoneze pentru a indeplini o serie de obiective. i pentru ca scopul principal nu este neaparat cel de-a infrunta predatorul, pot exista si cazuri in care, pe intregul parcurs al rundei, oamenii nu se intalnesc deloc cu vanatorul extraterestru. Pentru a preveni astfel posibila lipsa de actiune, cei de la Illfonic au introdus o sumedenie de adversari umani, meniti, cel putin in teorie, sa impiedice Fireteam-ul sa-si atinga obiectivele. Spun doar in teorie pentru ca, in practica, acesti oponenti controlati de AI sunt doar carne de tun, fiind relativ usor de eliminat si reprezentand, mai degraba, o sursa de a castiga experienta suplimentara si nu o adevarata amenintare. i aici se regaseste probabil cel mai satisfacator segment din gameplay-ul lui Predator: Hunting Grounds: portiunile de shooter first person, in care indeplinesti obiective, elimini adversarii umani si, din cand in cand, mai stai cu ochii si pe vegetatia din jur in cazul in care predatorul isi face aparitia. Spuneam mai devreme ca Fireteam-ul este insa avantajat in aceste confruntari directe cu predatorul, avand posibilitatea de a se ascunde in cladiri acoperite, caz in care predatorul este nevoit sa coboare la sol pentru a-si ucide victimile. Iar o echipa bine coordonata nu va intampina vreo problema in a elimina un astfel de predator indraznet.
Un alt avantaj al echipei de oameni sunt si multiplele cazuri in care pot obtine victoria intr-o runda: fie indeplinesc obiectivele si macar un membru al echipei este extras la sfarsit de...
In primul rand, Predator: Hunting Grounds se rezuma la a fi un titlu dedicat in exclusivitate abordarii multiplayer, deci puteti uita despre orice fel de aport narativ pe care acest joc l-ar fi putut aduce universului din care face parte. De asemenea, Hunting Grounds este realizat de echipa de la Illfonic, care s-a specializat intr-un gen de multiplayer asimetric, folosit si de precedentul lor joc: Friday the 13th. Pe scurt, in loc de Jason si adolescenti, de aceasta data un utilizator il va intruchipa pe temutul Predator, in timp ce patru alti jucatori se vor uni intr-un Fireteam, in incercarea de a supravietui atacurilor vanatorului extraterestru.
Evident, primul impuls pe care il ai atunci cand pornesti Predator: Hunting Grounds este sa alegi predatorul, pentru a-ti vana victimile de la inaltime, adapostit de copaci si folosindu-te de camuflare si armele creative ale acestui personaj. Dupa ce treci insa de perioada de matchmaking (despre care voi vorbi in detaliu un pic mai tarziu) si iei primul contact cu jocul, realizezi ca foarte putine dintre lucrurile la care te-ai fi asteptat chiar se intampla in titlul celor de la Illfonic. Da, ca predator, ai avantajul de a te putea cocota in copaci, de a te deplasa rapid in stilul parkour, de a evidentia victimile folosindu-ti termoviziunea si de a-ti utiliza tunul montat pe umar pentru a le reduce la tacere.
Insa jocul este construit intr-un asemenea fel incat confera niste avantaje evidente jucatorilor din Fireteam, de cele mai multe ori predatorul fiind nevoit sa coboare la nivelul solului pentru a-i putea elimina, pozitie in care devine extrem de vulnerabil. Nu este o problema: imi voi personaliza predatorul cu alte arme si unelte mai eficiente ti-ai putea spune, insa nu faci decat sa te mai amagesti un pic. i asta pentru ca sistemul de progresie a predatorului blocheaza noile arme in spatele atingerii anumitor niveluri de experienta, unele destul de avansate, iar aceasta sarcina poate deveni aproape imposibila din multiple cauze, precum timpii de matchmaking sau continutul restrans si foarte putin variat al intregului joc.
Din fericire, lucrurile stau ceva mai bine in ceea ce priveste gameplay-ul dedicat echipei Fireteam formate din personaje umane. Aici jocul se prezinta drept un first person shooter militar destul de conventional, cel putin la prima vedere, in care echipa ta trebuie sa colaboreze si sa se coordoneze pentru a indeplini o serie de obiective. i pentru ca scopul principal nu este neaparat cel de-a infrunta predatorul, pot exista si cazuri in care, pe intregul parcurs al rundei, oamenii nu se intalnesc deloc cu vanatorul extraterestru. Pentru a preveni astfel posibila lipsa de actiune, cei de la Illfonic au introdus o sumedenie de adversari umani, meniti, cel putin in teorie, sa impiedice Fireteam-ul sa-si atinga obiectivele. Spun doar in teorie pentru ca, in practica, acesti oponenti controlati de AI sunt doar carne de tun, fiind relativ usor de eliminat si reprezentand, mai degraba, o sursa de a castiga experienta suplimentara si nu o adevarata amenintare. i aici se regaseste probabil cel mai satisfacator segment din gameplay-ul lui Predator: Hunting Grounds: portiunile de shooter first person, in care indeplinesti obiective, elimini adversarii umani si, din cand in cand, mai stai cu ochii si pe vegetatia din jur in cazul in care predatorul isi face aparitia. Spuneam mai devreme ca Fireteam-ul este insa avantajat in aceste confruntari directe cu predatorul, avand posibilitatea de a se ascunde in cladiri acoperite, caz in care predatorul este nevoit sa coboare la sol pentru a-si ucide victimile. Iar o echipa bine coordonata nu va intampina vreo problema in a elimina un astfel de predator indraznet.
Un alt avantaj al echipei de oameni sunt si multiplele cazuri in care pot obtine victoria intr-o runda: fie indeplinesc obiectivele si macar un membru al echipei este extras la sfarsit de...
