Jos sub crucea rasturnata dintr-un sat am vazut un Om odata stand cu Fata-n Maini lasata si cu fruntea-nsingerata si plangea de jalea toata apasat. M-am oprit atunci din cale langa El curgeau lacrimile vale printre degete, in poale, sfasiat zdrobit de jale calator oprit in cale singurel. Cand I-am zis sa nu mai planga []Jos sub crucea rasturnatadintr-un satam vazut un Om odatastand cu Fata-n Maini lasatasi cu fruntea-nsingeratasi plangea de jalea toataapasat.

M-am oprit atunci din calelanga Elcurgeau lacrimile valeprintre degete, in poale,sfasiat zdrobit de jalecalator oprit in calesingurel. Cand I-am zis sa nu mai plangasta duios i-a pus fruntea-n Mana stangasi din gene-a prins sa strangasa opreasca si sa stangalacrima-I prelinsa langaCruce jos.

Fata-I era alba toataca de crinidar albeata ei curatasangele-o brazdase toatacaci pe fruntea-nsangeratao cununa era, roatanumai spini.

Iar in palme si-n picioarerani de cui.

O, si-atunci plin de miraremi-am adus aminte caree Strainul din carare.

Cand ma-ntorc, o Doamne Marenu-L vazui. Dar de-atunci cand trec prin sateori prin luncisi vad cruci zacand uitatemie-mi pare ca pe toatesta Iisus plangind in coatemulta lumii rautate,ca atunci.

Traian Dorz