1. Cand Domnul Dumnezeu a gasit potrivit ca El sa vorbeasca oamenilor ceva cu totul deosebit, atunci totdeauna a vorbit la rascruci de intamplari mari. Unor alesi ai Lui mari. i intr-un fel mare Cum a vorbit lui Moise, lui Ilie, lui Daniel, lui Zaharia, Sfintei Fecioare Maria, Sfantului Pavel, Sfantului Ioan! Asa au fost []1. Cand Domnul Dumnezeu a gasit potrivit ca El sa vorbeasca oamenilor ceva cu totul deosebit, atunci totdeauna a vorbit la rascruci de intamplari mari. Unor alesi ai Lui mari. i intr-un fel mareCum a vorbit lui Moise, lui Ilie, lui Daniel, lui Zaharia, Sfintei Fecioare Maria, Sfantului Pavel, Sfantului Ioan!Asa au fost adevaratele aparitii si vorbiri ale lui Dumnezeu.2. Dar cand o starpitura ingamfata pretinde ca lui i a vorbit Dumnezeu si i-a poruncit sa-si dea jos de pe perete un tablou si sa-l puna sub pat, iar in locul acestuia sa puna pe perete niste naluciriori alte asemenea descoperiri neobisnuite , numai nebunia aceluia nu vede ca asta este lucrarea unui duh satanic care isi bate joc si de Dumnezeu, si de sufletul orbit de ingamfare, cazut cu totul in stapanirea luiDar si de ideea minciunii3. Toti cei ce alearga si asculta la niste ingamfati mincinosi, prefacuti in niste profeti nespus de alesi urmand sfaturile lor, vor ajunge ca ei. i Dumnezeu sa le faca tuturor celor care constienti ii incurajeaza si ii sprijina parte de aceeasi soarta ca acelora, acum si in vecii vecilor.

Fiindca prin sprijinul pe care li-l dau ei, ii ajuta pe acestia sa faca atata rau cat n-ar putea sa faca niciodata numai ei siguri.4. Sunt uneori zile cand n-am timp sa stau niciodata in fata soarelui care a mers peste tot cerul in ziua aceea, de la rasarit pana la apus, fara ca eu sa-mi fi facut timp sa ma opresc o clipa, sa-mi ridic ochii spre el cu dragoste si recunostinta, multumind lui Dumnezeu ca mi l-a dat.

Numai seara, dupa ce soarele-a apus, cand vine noaptea imi aduc aminte ca eu nu mi-am ridicat nici o privire spre fata soarelui, cata vreme o aveam langa mine.

Nu m-am oprit nici o clipa sa ma gandesc la el.

O, cati fac acelasi pacat fata de Dumnezeu!5. Nu stiu cum, dar un simtamant de rusine si de teama imi umple inima mea nerecunoscatoare. Cum am putut eu sa nu fac nici atata pentru marea binefacere a soarelui fata de mine?Dar daca maine n-o sa mai rasara, caci nu merit? Ce ma voi face eu atunci?O, ce bine este ca Dumnezeu este inca bun si cu cei nerecunoscatori, si cu cei rai, dupa cum este scris (Lc 6, 35).

Dar ce vor face ei in clipa cand nu va mai fi?6. Va veni o seara din care, peste cei nemultumitori si rai, soarele binefacator nu va mai rasari si ploaia binefacatoare nu va mai cadea.

Pentru acestia va veni atunci nu lumina, ci intunericul. i va cadea peste ei nu ploaia de apa, ci cea de foc.7. Vine o zi cand bunul parinte, iubitorul frate, dragul prieten pleacaLa tarmul unei mari il asteapta o corabie pregatita sa-l ia de la noi si in curand n-o sa-i mai vedem niciodata fata.

Anii lui petrecuti printre noi au trecut.

Pentru el, poate zilele si noptile petrecute cu noi au fost nu zile si nopti de somn sau de petrecere, ci zile de jertfe si de osteneli,cu lacrimi pentru fiecare si langa fiecare dintre noi.

Pentru ei n-au fost zile de sarbatori si de odihna, ci toate au fost numai zile lucratoare, ostenitoare, chinuitoare, in care au umblat propovaduind Imparatia lui Dumnezeu, bunul cel mai rar si cel mai scump,dar despre care sunt tot mai putini cei care ne mai vorbesc acum.

O, daca am sti sa-i pretuim pana inca ii mai putem avea!8. O, sfanta fata de parinte si frate, scaldata in lacrimi, uscata de vanturi, lovita de palme, scuipata de netrebnici, urata de cei pe care i-ai miluit, sarutata de iude, imbratisata de prefacatorie, cat de putini sunt cei care te cuprind cu recunostinta!Cat de putine sunt buzele curate care iti saruta lacrimile!Mainile moi care iti sterg sudoarea!Buzele recunoscatoare care iti racoresc ascunsa ta arsita si-ti alina ascunsele tale usturimi!Cat de putine sunt acestea, cata vreme tu esti langa ele si esti langa ei! i cat de multi ochi se uita dupa soare numai cand el a apus!Dupa parinti, numai cand ei au murit.

Dupa binefacatorul lor, numai dupa ce s-a dus.

Dupa fata sfanta, numai dupa ce ea pleaca pentru totdeauna.9. O, suflete drag, tu nu face raul, ci binele.

Tu nu uita, ci adu-ti aminte.

Tu nu-ti lasa, ci fa-ti datoria de fiecare data fata de cel care iti da lumina pentru trupul tausi fata de cel ce ti-o da pentru sufletul tau.10. Cauta fata soarelui tau cata vreme ea este inca pe cer si ochii tai o pot vedea.

Cauta fata binefacatorului tau cata vreme ea este inca pe pamant si ochii tai o mai pot privi,si mainile tale o mai pot imbratisa,si buzele tale mai pot sa o sarute cu recunostinta si cu dragoste.

Caci in curand vine vremea cand te vei uita in sus...